Ursula von der Leyen, nominalizată pentru un nou mandat la președinția CE. Ce alte înțelegeri au făcut liderii europeni

La negocierile pentru împărţirea principalelor funcţii de conducere ale instituţiilor UE, liderii europeni au convenit nominalizarea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în postul de preşedintă a Comisiei Europene, au declarat marţi, 25 iunie, agenţiei DPA surse implicate în discuţii.

Ca parte a înţelegerii, negociatorii au convenit de asemenea ca fostul premier social-democrat portughez António Costa să fie numit preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, să preia postul de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politică de securitate.

Înţelegerea vine înaintea summitului european care se va desfăşura joi şi vineri la Bruxelles pentru luarea deciziilor asupra ocupării funcţiilor de top în instituţiile UE după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie.

Pentru a obţine o nouă numire ca preşedintă a Comisiei Europene, Von der Leyen are nevoie de o "majoritatea calificată consolidată" exprimată de liderii europeni, adică o majoritate a cel puţin 20 din cele 27 de state membre şi care să reprezinte cel puţin 65% din populaţia Uniunii Europene. Dintre cei 27 de lideri, 13 provin din partide afiliate PPE, din care face parte şi Von der Leyen.

Din partea PPE au negociat premierul polonez Donald Tusk şi cel grec Kyriakos Mitsotakis. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte au negociat pentru liberali susţinerea lui Kallas, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sánchez au negociat din partea social-democraţilor sprijinul pentru Antonio Costa.

Deciziile liderilor europeni vor trebui apoi validate de Parlamentul European prin majoritate simplă. Potrivit rezultatelor alegerilor europene, cele trei mari grupuri pro-europene, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), au obţinut o majoritate de 399 din cele 720 de mandate în Parlamentul European. Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd 3, iar liberalii din grupul Renew pierd 28 de mandate.

Potrivit Politico.eu, rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni faţă de António Costa, care este investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, şi de asemenea faţă de Kaja Kallas.

În cazul şefei guvernului eston, care este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, lideri occidentali şi-au manifestat înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu. Dar între timp această opoziţie faţă de Kallas s-a estompat, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relaţie de lucru bună cu Von der Leyen, notează aceeaşi publicaţie.

Totuşi, potrivit surselor agenţiei DPA, popularii europeni doresc în continuare împărţirea mandatului de preşedinte al Consiliului European în două perioade de câte doi ani şi jumătate fiecare, într-una din ele postul să le revină lor şi în cealaltă social-democraţilor, aşadar numirea lui Antonio Costa în acest post nu este deocamdată asigurată.