Urșii din Azuga nu mai pot fi relocați, primăria ajunge să-i captureze și să-i împuște din cauza proastei gestiuni a speciei

Problema urșilor din România devine pe zi ce trece tot mai gravă, iar administrațiile locale mici se confruntă nu doar cu dificultăți financiare, ci și cu riscuri majore privind siguranța cetățenilor, mai ales în așezările turistice. Stațiunea prahoveană Azuga este „vizitată“ aproape zilnic de exemplare de urs, iar potrivit edilului Adrian Purcaru, animalele au început să nu mai „prezinte teamă“.

Într-un interviu, Adrian Purcaru, primarul orașului Azuga, a subliniat că numărul exemplarelor de urs a crescut alarmant la nivel național, iar cauza principală a acestei situații este proasta gestiune a speciei în ultimul deceniu.

„Problema urșilor este una reală în Azuga. De altfel, în toate zonele montane din România, în prezent, cu atât mai mult pe valea Prahovei, unde suntem înconjurați de păduri. Numărul urșilor a crescut foarte mult din cauze care țin de gestiunea defectuoasă a acestei specii din ultimii zece ani. Gestiunea înglobează mai multe măsuri care trebuiau luate și nu au fost luate la momentul oportun de către Ministerul Mediului, Romsilva, Gărzile Forestiere și gestionarii fondurilor cinegetice din România.

Astăzi, noi doar culegem efectele negative și trebuie să ne organizăm, să cheltuim din bugetele locale pentru a putea scăpa de urși. Urșii nu mai pot fi relocați, deoarece niciun fond de vânătoare nu mai acceptă relocarea vreunui exemplar, toate fiind deja suprapopulate. Astfel că singura soluție este să-i prindem și să facem ceva ... într-un domeniu în care nu avem experiență“, a declarat edilul.

În urma riscurilor apărute atât pentru locuitori, cât și pentru turiști, administrația locală a fost nevoită să achiziționeze, cu suma de 15.000 de euro, o cușcă specială destinată capturării urșilor. Aceasta este amplasată în zone unde se știe că ursul obișnuiește să meargă și, o dată intrat, animalul nu mai poate ieși. Din nefericire, a explicat primarul, animalele prinse nu mai pot fi relocate în alte regiuni, iar soluțiile rămase sunt eutanasierea sau împușcarea.

„Spre exemplu, acum două săptămâni, noi am achiziționat o cușcă pentru capturarea urșilor, cușcă ce ne-a costat 15.000 de euro din bugetul local. În loc să facem semnalistică pentru turiști și să mai croim 2-3 trasee pentru biciclete, investim în cuști de capturare a urșilor. Doar într-o țară ca România se poate așa ceva, deoarece alte țări care au avut probleme cu animalele mari sau cu alte specii au rezolvat problema cu specialiști în domeniu, nu cu primăria din comuna X, care nu beneficiază de experiență și nici de personal calificat.

Evident că noi colaborăm cu Ocolul Silvic Azuga. În baza Ordonanței 81 suntem obligați să avem contract cu gestionarii fondului de vânătoare pentru a interveni în aceste situații, dar responsabilitatea nu ar trebui să fie la primării, pentru că personalul specializat și responsabilul de acest fenomen este altcineva“, a punctat primarul Adrian Purcaru.

Edilul precizează că intervențiile se fac strict în baza legii și pentru siguranța cetățenilor și turiștilor din Azuga, numărul urșilor care ajung în oraș fiind destul de mare, peste 10 exemplare care intră frecvent în localitate.

„Mă feresc să dau detalii despre acest lucru, pentru că mai mult de jumătate din țară o să-mi sară în cap că de ce fac așa ceva. Ce pot să spun e că respectăm întru-totul prevederile Ordonanței 81, care stabilește condițiile în care se poate interveni. Termenul din ordonanță este „extragere“, care se poate face fie prin eutanasiere, fie prin împușcare. Una dintre cele două metode încercăm să le folosim, pentru că avem cel puțin 10 exemplare de urs care zilnic intră în localitate. Nu considerăm ursul un dușman, dar trebuie să facem ceva, pentru că există pericolul ca aceste întâlniri cu urșii să creeze probleme și situații neplăcute“, a subliniat edilul.

La fel ca exemplarele din zona Barajului Vidraru, care ies pe marginea drumului pentru a primi mâncare de la cei care circulă pe Transfăgărășan, urșii din Azuga au început să nu mai „prezinte teamă“. Potrivit primarului, acest lucru anunță momentul în care animalul poate provoca incidente grave în stațiune.

„Ursul nu vine în localități ca să mănânce oameni, ci vine pentru a căuta hrană într-un mod mai facil, deoarece numărul mare nu le mai permite să-și găsească hrana disponibilă și suficientă în arealul forestier. În general, urșii evită contactul cu omul, însă sunt exemplare care s-au obișnuit și nu mai prezintă teamă. Acesta este pasul premergător momentului în care o să prindă și ceva curaj în contactul cu omul. Nu vreau să așteptăm până atunci și sper că se va rezolva și prin alte mijloace și metode această problemă. Ursul este un animal foarte inteligent și nu va trece mult timp până când această prezență în localități va crea pagube foarte neplăcute“, a conchis edilul Adrian Purcaru.

Stațiunea Azuga, situată pe Valea Prahovei, la poalele munților Bucegi și Baiului, este cunoscută pentru atmosfera sa mai liniștită față de stațiunile-vecine mai aglomerate, precum Bușteni, Sinaia sau Predeal. Este o destinație de top pentru iubitorii sporturilor de iarnă, renumită pentru pârtiile spectaculoase Sorica și Cazacu, primele din România omologate de Federația Internațională de Schi, dar și pentru traseele dedicate bicicliștilor.

Vara, stațiunea devine un punct de plecare excelent pentru drumeții montane, oferind trasee accesibile și un aer curat, puternic ozonat.

Situația urșilor din România a scăpat de sub control în ultimii ani. Potrivit specialiștilor, dacă trendul continuă, exemplarele ar putea ajunge în marile orașe din sudul și estul țării într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Într-un interviu recent, Dragoș Hârjoabă a precizat că, din punctul său de vedere, fenomenul este consecința creșterii excesive a populației de urși și a competiției dintre animale pentru teritoriu.

„E foarte firesc atâta vreme cât populația urșilor este scăpată de sub control. Ursul este un animal teritorial care are nevoie de un anumit spațiu și îi alungă pe cei mai slabi decât el. Ei se retrag unde pot. Ne vom întâlni poate cu un urs și în Deltă în următorii ani. La Iași a fost văzut urs, pe la Galați am înțeles că a fost văzut urs. Cât de repede vor ajunge și în București, asta este firesc, atâta vreme cât autoritățile nu fac nimic ca să țină populația așa cum era înainte de 2016. Acesta va fi firescul următorilor ani. Vor apărea urși”, a explicat Dragoș Hârjoabă.

Pe de altă parte, situația expusă de primarul din Azuga este confirmată și de alți edili din țară. Primarul comunei buzoiene Lopătari, Claudiu Constantin, a arătat că, deși în localitate numărul semnalărilor nu este mare și situația nu pare ieșită din comun, urșii au devastat câteva locuințe abandonate. Practic, Claudiu Constantin confirmă că animalele nu mai prezintă teamă și încep să intre tot mai des în gospodăriile și casele oamenilor.

„Conform ordonanţei de guvern, dacă ursul este în intravilan, putem sări peste etapele de alungare, relocare, putem să extragem direct animalul sălbatic. Problema este că s-au înmulţit extraordinar de mult urşii. Din 2016 nu a mai fost nici drept de vânătoare. Înainte, ursoaicele făceau unul sau doi pui. Acum sunt ursoaice cu 3-4 pui. Din fericire, nu au fost cazuri în care să ne fie semnalați urşi pe trasee turistice. Situaţia atipică din această primăvară a fost intrarea urşilor în case. Şi le-au devastat! Cred că intră, nu mai ştiu pe unde să iasă, intră în panică şi fac dezastru", a declarat primarul Florin Stemate.

Ursul brun (Ursus arctos) este cel mai mare mamifer carnivor din fauna Europei, cunoscut pentru talia impresionantă, forța fizică și capacitatea excepțională de adaptare. Deși este încadrat taxonomic în ordinul carnivorelor, ursul brun este în realitate un omnivor oportunist, hrana sa fiind formată în proporție de peste 75% din materie vegetală (fructe de pădure, ghindă, mătase, rădăcini), completată de insecte, cadavre și mici mamifere.

În România se găsește cea mai mare populație de urs brun din Europa, exceptând Rusia, estimată la peste 7.500–8.000 de exemplare, concentrate în special în lanțul carpatic. Creșterea accentuată a numărului de ursi din ultimele decenii este rezultatul unei combinații de factori favorabili: un habitat montan extins și compact, interzicerea sau restricționarea severă a vânătorii comerciale după adoptarea legislației europene de protecție (Directiva Habitate), precum și hrănirea complementară practicată ani de zile de fondurile de vânătoare. Fără prădători naturali și beneficiind de o rată ridicată de supraviețuire a puilor, populația a depășit în multe masive capacitatea de suport ecologic a teritoriului. Animalele au început astfel să coboare în localitățile limitrofe.

Efectul direct al acestei suprapopulări este extinderea teritorială a ursului dincolo de pădurile de altitudine, spre zone de deal, terenuri agricole și chiar periferiile localităților urbane. Lipsa spațiului și scăderea resurselor naturale din pădure au dus la fenomenul de obișnuire (habituare) a urșilor cu prezența umană, aceștia fiind atrași de resturi menajere, livezi și animalele domestice.

Mai jos, Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR, a vorbit recent în Parlamentul European despre atacurile urșilor asupra unor cetățeni români.