Urgenţele la sate, asigurate cu autospeciale din perioada URSS

Incendii // Aproape jumătate dintre autospecialele pompierilor, în special cele din regiunile rurale, sunt învechite

Galina Munteanu

Autospeciale vechi, depăşite moral şi fizic în localităţile rurale din R. Moldova. Dacă în capitală şi în unele centre raionale situaţia este satisfăcătoare, în sate este altfel. Pompierii salvează vieţi şi bunuri, chiar dacă tehnica şi maşinile cu care lucrează sunt din perioada Uniunii Sovietice. Mai mult, şi acestea trebuie să fie împărţite la patru-cinci sate sau chiar mai multe. Așa se face că, de multe ori, localnicii sunt cei care sting flăcările până la sosirea pompierilor care vin de la distanțe mari.

O autospecială la mai multe sate

,,Ne este foarte dificil. Nu avem în sat staţie pentru pompieri, iar în caz de incendiu, maşina vine din alt sat. Vă daţi seama că, până aceasta ajunge la noi, trece timp, iar focul nu aşteaptă. Chiar nu demult am avut un incendiu pe care l-am stins cu ajutorul sătenilor. Mă întorceam de la raion când am observat un fum dens în gospodăria unui sătean. Imediat am mobilizat oamenii şi cu ajutorul lor am stins focul. Până a ajuns maşina cu pompierii, flăcările erau deja localizate”, susţine primarul satului Burlacu, raionul Cahul, Mihail Munteanu, localitate unde, la începutul lunii decembrie 2013, un copil de numai patru anişori şi-a pierdut viaţa într-un incendiu. Cadavrul copilului a fost găsit carbonizat în maşina bunicului său, care a fost cuprinsă de flăcări.

,,Eu cred că avem nevoie de o maşină în fiecare sat. Am avut discuţii şi cu responsabili de la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, am cerut o maşină pentru sat, dar ei au repartizat una pentru mai multe localităţi învecinate. Până ajunge la noi, sunt vreo 40 de kilometri. Durează ceva vreme”, ne spune primarul de la Burlacu.

La nord e ca la sud

O situaţie similară se atestă şi în nordul R. Moldova. Şi aici autospecialele ajung cu întârziere, când deja poate fi prea târziu pentru a mai salva ceva din gospodărie ori chiar vieţi omeneşti. ,,Maşină este, dar staţia e la 12 kilometri de sat. Până chemăm pompierii, până ajung… durează. Ar fi bine să avem o maşină proprie. De regulă, majoritatea incendiilor sunt stinse de către localnici”, a spus pentru Ziarul NAŢIONAL primarul satului Sărata Veche din raionul Floreşti, Maria Galiţ.

Şi localnicii din satul Cobâlea, raionul Şoldăneşti, susţin că, dacă ar avea o maşină proprie, ar fi mai în siguranţă. ,,Ne rugăm Domnului să ne ocolească necazurile, în caz contrar nu ştim ce vom face. Până ajunge maşina din raion la noi, nu mai rămâne nimic. Am avut pe timpuri şi staţie de pompieri, şi maşină, dar odată cu destrămarea colhozului s-a dus totul de râpă”, ne spune Angela Moraru din Cobâlea.

Autospeciale din anul 1961

Responsabili de la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale recunosc că, din cele 440 de autospeciale pentru intervenţii în diferite situaţii excepţionale, 158 sunt din perioada Uniunii Sovietice. Fără ele nu s-ar putea ajunge la unele gospodării cuprinse de flăcări, în special în localităţile rurale. ,,Lucrurile nu stau chiar atât de rău pe cât pare. Peste 150 de autospeciale sunt de model ,,ZIL”. Da, într-adevăr, anul fabricaţiei este 1961, dar ele funcţionează. Aceste maşini sunt foarte necesare, îndeosebi în localităţile sătești unde infrastructura este cam dificilă, iar cu autospeciale de modele noi nu am putea ajunge pe toate ulicioarele. Putem repartiza şi autospeciale de model ,,Mercedes”, ,,Volvo”, ,,Ford”, dar ele vor fi distruse foarte repede. Cele vechi sunt mai rezistente pe drumurile noastre”, ne-a spus şefa serviciului de presă de la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Liliana Puşcaşu.

Potrivit lui Puşcașu, pentru îmbunătăţirea bazei tehnice sunt lansate cooperări cu mai multe state, printre care Scoţia, Marea Britanie, Cehia, Estonia, SUA, Polonia. ,,După inundaţiile din 2010, au fost procurate aproximativ 20 de autospeciale. Pe moment, avem active 25 de secţii ale situaţiilor excepţionale şi zece detaşamente de pompieri şi salvatori. În caz de vreo situaţie excepţională, cred că putem face faţă”, dă asigurări ofiţerul de presă al instituţiei.

Liliana Puşcaşu spune că, în special, este nevoie de automobile de descarcerare, unde necesarul este acoperit în proporţie de doar 30 la sută. Mai este nevoie şi de autospeciale de stins incendii, dar şi de cele cu scări la înălţime.

Pompierii de la sate - la cheremul primăriei

Posturile de pompieri şi salvatori sunt acum la cheremul autorităţilor publice locale. Potrivit Lilianei Puşcașu, autorităţile centrale vin cu un apel către cele locale să susţină şi să sprijine deschiderea în localităţile rurale a posturilor locale pentru pompieri şi salvatori. Acţiunea face parte din cadrul Programului de consolidare a Serviciului pompieri şi salvatori în localităţile rurale din ţară 2010-2020. Până acum, prin acest program au fost deschise 12 posturi. ,,Noi repartizăm maşină, iar primăria trebuie să asigure spaţiul şi cheltuielile pentru întreţinerea acesteia şi remunerarea pompierilor şi şoferilor. Până în anul 2020, ne propunem să deschidem 114 astfel de posturi. Noi facem tot posibilul să-i ajutăm, dar totul constă în voinţa şi posibilităţile administraţiei publice locale”, mai spune Liliana Puşcaşu.

Unii primari nu vor pompieri în sate

La rândul lor, primarii susţin că ,,îi aşteaptă cu sufletul la gură”, rezultate să fie doar. ,,Suntem la curent cu acest program, avem spaţiu pentru maşină, avem posibilitate să achităm şi întreţinerea maşinii şi a personalului, numai să ajungă şi la noi în sat o astfel de maşină. Situaţia este destul de critică şi pune în pericol viaţa cetăţenilor”, susţine primarul Maria Galiţ.

Pe de altă parte, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale susţine că primarii şi localnicii nu au de ce se plânge, asta pentru că, de cele mai dese ori, refuză această iniţiativă. ,,Serviciul este deschis la astfel de acţiuni şi nimeni nu a primit răspuns negativ, din contra au fost încurajaţi. Din păcate, avem şi persoane pentru care e mai important să sublinieze neajunsurile, decât să mobilizeze forţele în comun pentru binele societăţii”, a menţionat şefa serviciului de presă al instituţiei, Liliana Puşcaşu.