Unde au dispărut coroanele voievozilor români. Valoarea lor, estimată la zeci de milioane de euro

sursa: one.ro

În majoritatea reprezentărilor, în special de pe zidurile mănăstirilor, voievozii români sunt înfăţişaţi purtând coroane complexe, cel mai probabil realizate din aur şi bătute cu pietre scumpe.

Totodată, în legătură cel puţin cu domnitorii Moldovei există şi numeroase mărturii documentare cu privire la existenţa unor coroane voievodale, bătute în pietre scumpe sau chiar plăci de diamant, podoabe care şi astăzi ar costa o avere.

Din toate aceste mărturii ale puterii şi autocraţiei voievozilor români, nu a mai rămas nimic. Mai precis, specialiştii arată că singura coroană voievodală, care se bănuieşte că a aparţinut lui Ioan Iacob Heraclidul, cunoscut drept Despot Vodă (1511-1563), se află într-un muzeu din Viena.

În rest, celelalte coroane, inclusiv cele ale lui Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun sau Vladislav Vlaicu au dispărut în mod misterios.

„În mormintele voievodale deschise până acum nu s-a găsit nicio coroană”, preciza academicianul Ştefan Gorovei. La un moment dat, istoricii s-au îndoit chiar de existenţa lor.

Portul coroanelor este documentat în primul rând de pictura bisericească. Existenţa coroanelor pentru domniţe este atestată şi de o foaie de zestre din timpul lui Petru Şchiopul, unde figura drept moştenire o coroană voievodală de aur cu pietre preţioase, evaluată la fabuloasa sumă de 120.000 de aşpri, plus o coroniţă cu rubine pentru domniţa Maria, fiica lui Petru Şchiopul. Tot din foile de zestre aflăm că Ecaterina Korecki, fiica lui Ieremia Movilă, a primit moştenire de la tatăl său o coroană voievodală fabuloasă din plăci de diamant, în timp ce cealaltă fiică, Maria Potocki, primea alte două coroane de aur.

Cu toate acestea, istoricii arată că aceste coroane ale voievozilor Moldovei nu erau de inspiraţie bizantină, ci mai mult de modă poloneză sau vest-europeană, înalte şi drepte.

„S-a observat că nici după formă coroanele voievozilor noştri nu au origine bizantină, ci arată o influenţă apuseană. În cazul Moldovei, e de bănuit că această influenţă venea din legăturile cu lumea polonă”, preciza Gorovei, potrivit one.ro.