Un experiment te va face să eviți uscătoarele de mâini pentru totdeauna

Un experiment simplu care implică uscătoarele de mâini a devenit viral în ultima perioadă, stârnind mai multe controverse.

Videoclipul postat pe una dintre rețelele de socializare îl arată pe experimentator colectând mostre de bacterii, fluturând mai întâi un vas Petri prin aer pentru a simula uscarea mâinilor prin scuturarea lor, apoi colectând mostre de la diferite tipuri diferite de uscător de mâini.

Probele sunt apoi lăsate la incubat timp de trei zile, pentru a vedea ce va crește acolo, indică IFL Science.

Vasul care simulează doar strângerea mâinilor uscate s-a descurcat cel mai bine, fără creștere vizibilă, în timp ce uscătorul de mâini de la o benzinărie a produs cea mai mare creștere bacteriană. Deși nu este tocmai un studiu la scară largă, a fost suficient să-i determine pe oameni să fie mai reticenți.

Care a fost concluzia experimentului?

Mai multe studii de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie au arătat că uscătorul de mâini promovează răspândirea bacteriilor. Într-un experiment, pentru a simula mâinile spălate prost, cercetătorii au contaminat mâinile oamenilor cu o bacterie inofensivă numită Lactobacillus, care nu se găsește în mod normal în toalete.

Apoi și-au uscat mâinile folosind uscătoare de mâini cu jet, uscătoare de mâini cu aer cald și prosoape de hârtie. Probele au fost apoi prelevate din jurul uscătoarelor de mâini și la mică distanță. Cantitatea de Lactobacillus din aerul din jurul uscătoarelor cu jet de aer s-au dovedit a fi de 4,5 ori mai mare decât în jurul uscătoarelor cu aer cald și de 27 de ori mai mari decât în jurul prosoapelor de hârtie.

„Data viitoare când vă uscați mâinile într-o toaletă publică folosind un uscător de mâini electric, este posibil să răspândiți bacterii fără să știți”, a spus profesorul Mark Wilcox, care a condus experimentul.

Mai multe studii au confirmat aceleași rezultate

Într-un studiu din spitale din Marea Britanie, Franța și Italia, echipa a amplasat uscătoare de mâini cu jet, uscătoare de mâini cu aer cald și dozatoare de prosoape de hârtie în băile spitalelor, la momente separate pe o perioadă de 12 săptămâni. Apoi au măsurat nivelul de bacterii în timp ce fiecare dintre aceste metode de uscare a mâinilor era în uz.

„Am găsit mai multe exemple de contaminare bacteriană mai mare pe suprafețe, inclusiv cu bacterii fecale și rezistente la antibiotice, atunci când erau folosite uscătoare cu jet de aer, mai degrabă decât prosoape de hârtie”, a spus Wilcox într-un comunicat de presă. „Alegerea metodei de uscare a mâinilor afectează modul în care microbii probabili se pot răspândi și, prin urmare, probabil riscul de infecție.”

Wilcox adaugă că problema este că oamenii nu se spală corect pe mâini, deși sperăm că acest lucru s-a schimbat de la stresul pus pe o bună igienă la începutul pandemiei de COVID-19.

Care este deci cea mai buna variantă de uscare a mâinilor?

„Atunci când oamenii folosesc un uscător cu jet de aer, microbii se elimină și se răspândesc în toaletă”, a adăugat el.

„De fapt, uscătorul creează un aerosol care contaminează camera de toaletă, inclusiv uscătorul în sine și eventual chiuvetele, podeaua și alte suprafețe, în funcție de designul uscătorului și de locul în care este amplasat. Dacă oamenii ating acele suprafețe, riscă să fie contaminați cu bacterii sau virusuri”.

În urma experimentului, cercetătorii au recomandat spitalelor să nu mai folosească uscătoare cu jet de aer.

Descopera.ro