Un europarlamentar le solicită Președinției și Guvernului României să se implice în rezolvarea problemelor românilor din afara granițelor

Europarlamentarul Mircea Diaconu solicită preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului de la București să se implice în rezolvarea problemelor privind încălcarea drepturilor românilor din afara frontierelor.

Printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui şi Guvernul României, europarlamentarul Mircea Diaconu prezintă câteva dintre aspectele semnalate de participanţii la o audiere publică pe care a găzduit-o recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile românilor care trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croaţia, Ungaria.

„Concluzia mărturiilor expuse este că, deşi politica României în ceea ce priveşte protejarea drepturilor minorităţilor aflate pe propriul teritoriu este recunoscută ca fiind printre cele avansate în Europa, comunităţile româneşti din afara graniţelor nu beneficiază, din păcate, de un tratament asemănător, ci de unul aflat în continuă degradare", se arată într-un comunicat de presă semnat de europarlamentar.

În numele comunităţilor istorice româneşti din afara frontierelor, Mircea Diaconu le solicită, astfel, autorităţilor române „să reacţioneze la starea de fapt expusă, pentru a opri fenomenele de alienare şi asimilare forţată a acestor comunităţi şi deteriorarea elementelor lor de cultură, limbă şi istorie".

„Din păcate, suntem cu toţii vinovaţi că s-a ajuns, din cauza prea multor cedări - poate unele justificate, dar tot cedări au fost -, ca în acest secol, în acest An European al Patrimoniului Cultural şi în acest An Centenar, să existe 'vinovăţia de a fi român'; o vinovăţie care este tratată doar prin 'curajul de a fi român' al celor care trăiesc în afara graniţelor, dar nu foarte departe de România", menţionează Mircea Diaconu, în scrisoarea deschisă.

Europarlamentarul face referire la audierea publică "România şi Regiunile Istorice: Cultură, Identitate, Valori Europene", care a avut loc la Parlamentul European pe 5 septembrie, când reprezentanţi ai comunităţilor istorice româneşti din afara frontierelor au prezentat unele aspecte privind încălcări grave ale drepturilor românilor care trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croaţia, Ungaria.

„Informaţiile care ne-au fost aduse la cunoştinţă s-au referit, între altele, la atacurile Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra Centrului Cultural Român 'Eudoxiu Hurmuzachi' din Cernăuţi, la interzicerea dreptului românilor din Timocul sârbesc la propria limbă, cultură şi religie, la nerecunoaşterea ca minoritate naţională a celor 160.000 de români din Bulgaria şi a celor 2.000.000 de aromâni din Grecia, la recenta interzicere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova a unui număr considerabil de cetăţeni ai României şi ai Republicii Moldova care se îndreptau spre Chişinău cu scopul de a sărbători, în mod paşnic, Centenarul Marii Uniri, ceea ce a reprezentat o gravă încălcare a acordului de cooperare în domeniul vizelor între Uniunea Europeană şi Republica Moldova", spune Mircea Diaconu.

Un alt exemplu, arată europarlamentarul, este cazul comunităţii româneşti din Sudul Basarabiei istorice care, în urma anexării Crimeei, şi-a exprimat public sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând acţiunile Rusiei. În termen de 6 luni, liderii acestei comunităţi de aproximativ 125.000 de etnici români au fost percheziţionaţi la domiciliu, fiind acuzaţi de separatism pro-rus.

„Concluzia unanimă a fost că, deşi politica României în protejarea drepturilor minorităţilor aflate pe teritoriul său este recunoscută ca fiind printre cele mai avansate din Europa, reciprocitatea absolut necesară a tratamentului pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor este în continuă degradare în statele menţionate anterior", punctează Diaconu, în scrisoare.

Scrisoarea solicită autorităţilor României ca, „în cel mai scurt timp, să aibă reacţii coerente, să elaboreze strategii, să (re)negocieze tratate de vecinătate spre a fi oprită alienarea şi asimilarea forţată a acestor comunităţi, pierderea culturii, limbii şi istoriei lor".

De asemenea, Diaconu mai cere constituirea unui grup de lucru care să aibă în componenţă preponderent reprezentanţi ai tuturor acestor comunităţi şi alocarea unui buget adecvat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni.

„Activitatea celor două instituţii sus-menţionate (n.r. - Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni) este meritorie, eroică, în condiţiile în care bugetul alocat acestora (destinat comunităţii de 12 milioane de români din afara graniţelor) este mai mic decât bugetul pe care îl acordă Guvernul României propriei minorităţi ucrainene (aproximativ 53.000 de etnici)", menţionează europarlamentarul.