Un deputat de la București solicită înființarea unui MINISTER al REUNIFICĂRII

Deputatul basarabean din Parlamentul României, Constantin Codreanu, consideră că Bucureștiul trebuie să puceadă neîntârziat la înființarea unui minister al Reunificării, care să gestioneze relația cu diversele autorități publice de la răsărit de Prut, precum și procesul de lichidare pașnică și ireversibilă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov și ale ocupației sovietice.

Înființarea unui asemenea minister se cere inclusiv ca „răspuns adecvat” la gestul celor cinci primării și cinci consilii locale din Republica Moldova care au adoptat, pe 23 și 24 ianuarie 2018, declarații simbolice de Unire cu România. Este vorba despre comunele Parcova, care cuprinde și satul Fântâna Albă din raionul Edineț, Ulmu, care cuprinde și localitatea Horodca din raionul Ialoveni, Bardar din Ialoveni, Ruseștii Noi care cuprinde și satul Ruseștii Vechi din același raion, dar și Feștelița din raionul Ștefan Vodă.

„Înființarea Ministerului Reunificării în anul Centenarului Unirii este cu atât mai mult necesară, cu cât fostul Oficiu pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova a fost desființat în mod nejustificat și a transmis către societatea românească de pe ambele maluri ale Prutului un semnal negativ, sugerând abdicarea de la idealul firesc de unitate națională. Relația României cu românii din Republica Moldova transcende interesele de partid și reclamă consensul clasei politice de la București. Prin înființarea Ministerului Reunificării, România poate confirma responsabilitatea geopolitică, geoeconomică și geoculturală, precum și rolul reunificator care îi revine firesc în regiune și în context european”, susține deputatul Codreanu într-o declarație de presă.

Legislatorul de la București spune că a primit „cu bucurie” vestea despre semnarea de către cele cinci autorități locale din R. Moldova a Declarației de Unire și că gestul aleșilor locali din cele cinci primării din nordul, centrul și sudul Republicii Moldova „atestă o stare de spirit patriotic și o tendință geopolitică univocă”.

„El ne readuce în memorie faptul că și acum 100 de ani startul procesului de reunificare a Basarabiei cu România a fost dat de administrațiile locale ale timpului din județele Bălți, Soroca, Orhei, cuprinzând până la 27 martie 1918 practic toată puterea locală din Basarabia. Suntem convinși că în perioada următoare și pe toată durata anului centenar gestul aleșilor locali din cele cinci primării va fi urmat de primarii și consilierii din alte comune și orașe basarabene”, susține deputatul.