06:06:56 26.04.2019
 
Stiri

Un deputat de la Bucureşti cere 100 de milioane pentru românii din R. Moldova şi din comunităţile istorice

Știri 06.02.2019 19:30 Vizualizări944 Autor: Ziarul National
Un deputat de la Bucureşti cere 100 de milioane pentru românii din R. Moldova şi din comunităţile istorice

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Parlamentul României, a prezentat astăzi în Camera Deputaților, într-o declarație politică, amendamentele depuse la proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2019.

Codreanu a solicitat 100 de milioane pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, 20 de milioane pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie și 10 milioane pentru înființarea ICR Moscova, Kiev, Belgrad și Atena.

Vedeți mai jos întreaga declarație politică a deputatului originar din R. Moldova:

„Domnule președinte, distinși colegi, suntem în perioada de discuții asupra proiectului Legii Bugetului de stat pe anul curent, 2019. Este o discuție întârziată, dar necesară. Sper ca ea să se încheie cu un rezultat bun pentru românii din țară și pentru cei din afara granițelor țării.

Chiar dacă pe ansamblu, la capitolul veniturilor și la cel al cheltuielilor, proiectul de Buget ne prezintă cifre vizibil mai mari față de anul trecut, 2018, în ceea ce privește fondurile rezervate celor peste 10 milioane de români din afara granițelor nu există niciun progres simțitor. Din păcate, acest domeniu prioritar rămâne în continuare subfinanțat, în contrast cu alte domenii neprioritare, dar suprafinanțate.

Realitatea ne convinge că neglijarea ostentativă a necesităților cultural-identitare ale milioanelor de români din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, inclusiv din Republica Moldova, precum și ale milioanelor de cetățeni români plecați de nevoie în străinătate, este una dintre cauzele pentru care Guvernul țării noastre și partidele aflate la guvernare, indiferent care ar fi acestea, nu se bucură de simpatia și sprijinul cuvenit din partea acestor milioane de conaționali ai noștri. Sprijinul acordat românilor de peste hotare este o chestiune de securitate pentru statul român.

În ceea ce-i privește pe românii din Republica Moldova, situația este și mai gravă, întrucât guvernarea se opune ostentativ deblocării procesului de reintegrare a basarabenilor în cetățenia română, prin refuzul inexplicabil al Ministerului Justiției de creștere rezonabilă a numărului funcționarilor din Comisia pentru Cetățenie responsabilă de examinarea dosarelor de redobândire a cetățeniei române.

Am depus un șir de amendamente la proiectul Legii Bugetului de stat. Primul amendament vizează suplimentarea bugetului Ministerului Justiției cu suma de 20 de milioane de lei pentru dublarea posturilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), în interesul statului român și al românilor care solicită redobândirea cetățeniei române. În momentul de față, în cadrul ANC, programările românilor care depun dosarele de redobândire a cetățeniei se fac online, pentru 4 zile din săptămână, în limita a 400 de solicitanți pe zi, în timp ce necesitatea reală este de peste 1000 de solicitări pe zi. Sper că sunteți de acord că ANC este o instituție strategică. Interesul statului român și al românilor care solicită redobândirea cetățeniei este ca ANC să funcționeze la maximă capacitate, să rezolve probleme, nu să le creeze. Guvernul țării noastre nu pierde nimic și statul în ansamblu nu sărăcește dacă vom decide, cu răspundere și înțelepciune, alocarea a încă 20 de milioane de lei pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Sursa de finanţare pentru aceste cheltuieli prioritare și strategice trebuie să fie Bugetul Ministerul Justiției, prin redistribuirea fondurilor din alte capitole bugetare.

De asemenea, am propus alocarea către Ministerul Justiției a sumei de 1 milion de lei pentru trimiterea unui magistrat de legătură în Italia, de către partea română. Acum, în Italia, există 2703 de deținuți români, reprezentând un procent de 13,61% din întreaga populație străină deținută. Cu toate eforturile organizatorice și operaționalitatea ministerelor, există situații în care transferul deținuților devine un proces dificil. Către statul român se fac aproximativ 100 de transferuri pe an, iar acest număr este în scădere. Au fost 90 de transferuri, în anul 2014, 110 în anul 2015, 89 în anul 2016 și 36 doar în prima jumătate a anului 2017, ceea ce înseamnă aproximativ 70 de persoane până la sfârșitul anului. Trimiterea în Italia a unui magistrat, de către partea română, ar relansa schimbul de informații și ar accelera procedurile bilaterale ale acestor cazuri de transfer. Sper că veți susține acest amendament.

Am vorbit, în ultimii ani, de mai multe ori, de la această tribună, despre necesitatea punerii în aplicare a prevederilor legale în vigoare privind înființarea Institutului Cultural Român de la Moscova, a Institutului Cultural Român de la Kiev, cu filială la Cernăuți, și a Institutelor Culturale Române de la Atena și Belgrad. Ne-am propus, acum 15 ani, să înființăm aceste Institute Culturale Române și batem pasul pe loc, ca un stat neputincios și dezinteresat. Astfel, am propus alocarea către Ministerul Afacerilor Externe a sumei de 10 milioane de lei în vederea continuării procesului de deschidere a Institutului Cultural Român Kiev, cu filială la Cernăuți, a Institutului Cultural Român Moscova, a Institutului Cultural Belgrad și a Institutului Cultural Atena, pentru punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 492/2004. Respingerea acestui amendament ar transmite un semnal negativ și ar prezenta dovada greu de contestat că însăși Guvernarea de la București nu dorește înființarea ICR Moscova și ICR Kiev cu filială la Cernăuți, precum și a ICR Atena și ICR Belgrad. Ministerul Afacerilor Externe ne poartă cu zăhărelul, dându-ne, de ani de zile, asigurări formale cum că ”foarte curând” aceste Institute Culturale Române vor fi înființate.

Am propus, totodată, alocarea sumei de 10 milioane lei pentru extinderea extinderea serviciilor oferite de biroul consular al României de la Ungheni, Republica Moldova. Majorarea sumei, în vederea suplimentării liste de servicii oferite de biroul consular în zona Ungheni, se justifică, ţinând cont de numărul mare de persoane repuse în drepturile de cetățeni români din zonă, care ar putea avea astfel posibilitatea depunerii jurământului de credință la Ungheni. În prezent, jurământul de credință poate fi depus doar la Chișinău, Bălți și Cahul, ceea ce provoacă mari incomodități și cozi interminabile. Biroul consular de la Ungheni a fost creat în scopul de a servi cât mai bine locuitorii din regiune, însă, pentru a-și atinge obiectivul stabilit, este necesară extinderea ariei serviciilor consulare pentru a putea răspunde cererilor din zona Ungheni.

În ceea ce privește Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, am propus alocarea a 1 milion de lei pentru înființarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, instituție strategică pe care România încearcă fără succes să o înființeze de 12 ani, într-o dureroasă dovadă a neputinței sale. Aceste fonduri ar urma să fie îndreptate, în principal, spre alocarea unui sediu corespunzător care să găzduiască Muzeul Românilor de Pretutindeni, așa cum prevede Legea nr. 299/2007.

Principalul amendament privind Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), însă, vizează suplimentarea cu 72 de milioane de lei a fondurilor destinate românilor de pretutindeni și organizațiilor reprezentative ale acestora, astfel încât bugetul celui mai sărac minister din România să crească la 100 de milioane. De aprobarea sau neaprobarea acestui amendament depinde, în mare parte, atitudinea pe care românii din afara granițelor o au față de statul român și față de guvernul țării noastre. Cei peste 10 milioane de români din afara granițelor țării văd prea bine că Puterea de la noi nu le acordă atenția cuvenită, conform prevederilor articolului 7 din Constituție, și subfinanțează domeniul, într-un contrast izbitor cu ceea ce promite în campaniile electorale să facă pentru românii extrafrontalieri. Este rușinos ca statul european cu cea mai mare rată a expatrierii și înconjurat de milioane de conaționali în jurul actualelor granițe să fie atât de neputincios încât să nu găsească 20 de milioane de euro pe an pentru a-i sprijini cum se cuvine. Este firesc să ne întrebăm: ce alte priorități au țara și guvernul nostru dacă le neglijează pe cele privind peste 10 milioane de români în dificultate? Nu se va întâmpla nicio catastrofă dacă vom decide aici creșterea bugetului MRP până la 100 de milioane de lei. Potrivit estimărilor noastre, necesitățile reale în domeniu, coroborate cu posibilitățile statului român, ne-ar permite – dacă s-ar dori politic – să prevedem în Bugetul pe anul 2019 cel puțin 200 de milioane de lei destinate românilor din afara granițelor țării. Dar, pentru motive de realism, vorbim aici doar de 100 de milioane. Această chestiune trebuie să fie una de consens politic exemplar în Parlament. Nu e loc aici pentru polemici sterile sau speculații patriotarde. Există o problemă și trebuie să o rezolvăm.

Mizez, în această situație, pe sprijinul Guvernării, pe susținerea întregului corp legiuitor și, mai cu seamă, pe sprijinul deputaților și senatorilor UDMR, entitate care primește din Bugetul statului mai mult decât cele peste 10 milioane de români din afara granițelor țării, dar și pe sprijinul deputaților reprezentând organizațiile reprezentative ale minorităților naționale din țara noastră care primesc finanțări bugetare la care organizațiile reprezentative ale românilor de peste hotare nici nu pot visa. Aș fi fost bucuros dacă, într-o abordare strategică și responsabilă, Guvernarea ar fi formulat ea însăși aceste propuneri și nu ar fi fost nevoie să depun aceste amendamente.

Subfinanțarea cronică a domeniului sprijinirii românilor de pretutindeni este o sursă continuă de nemulțumire a acestor peste 10 milioane de conaționali ai noștri. Nu vreau să proferez amenințări, dar trebuie să atrag atenția asupra faptului că, în cazul în care vocea noastră nu va fi auzită și se va insista absurd și ostentativ pe subfinanțarea domeniului, Guvernul trebuie să se aștepte la proteste energice în diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova”.

Prietenii tăi merită să știe ASTA!



Comentarii
Promo
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
22.04.2019 09:12 Nicolae Negru Președintele Zelenski, coborârea acto...

19.04.2019 09:16 Nicolae Negru „ACUM” va înlocui PSRM, Plahotniuc aș...

18.04.2019 13:18 Ziarul National Victor Chirilă // Cine și cum va guve...

Meteo in Moldova
Horoscop
Vezi horoscopul tău pentru astăzi
Capricorn
Vărsător
Pești
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioară
Balanță
Scorpion
Săgetător
Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Ce alianță de guvernare credeți că va fi mai benefică pentru R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2018. Toate drepturile sunt rezervate

Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md