Ultima întâlnire Ceaușescu – Gorbaciov a avut loc în decembrie 1989. Stenograma discuțiilor. Istoria secretă

În 4 decembrie 1989 a avut loc ultima întâlnire între Nicolae Ceaușescu, președintele și secretarul general al Partidului Comunist Român și Mihail Sergheevici Gorbaciov, primul secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, omul care avea să semneze înlăturarea dictatorului român de la putere peste câteva săptămâni.

Întâlnirea a avut loc la Moscova, Gorbaciov convocând toți liderii țărilor comuniste pentru a-i informa despre discuțiile pe care le-a avut la Malta cu președintele SUA, George W. Bush. Întâlnirea de la Malta fusese în 2-3 decembrie 1989, iar acolo se hotărâse ca URSS să aibă mână liberă în schimbarea regimurilor comuniste din Europa de Est.

Nicolae Ceaușescu rămăsese singurul lider care nu fusese atins de valul de prestroika. Era speriat. Căuta să obțină răspunsuri de la Mihail Gorbaciov, venise cu speranța că nu i se va întâmpla nimic. Știa că urmează ceva împotriva lui, dar nu știa ce. Avea să afle peste numai câteva săptămâni de la ultima întâlnire cu Mihail Gorbaciov.

Discuția dintre liderii celor două țări a avut loc la finalul unei întâlniri mai ample a liderilor țărilor din Pactul de la Varșovia, la care liderul PCUS a prezentat informații detaliate despre discuțiile sale cu președintele SUA George W. Bush (Sr.) în Malta pe 2-3 decembrie. Unul dintre principalele subiecte de discuție dintre Gorbaciov și Bush a fost situația din țările din Europa de Est, unde în toamna anului 1989 trecerea de la dictaturile comuniste la formele de guvernare bazate pe pluralism politic s-a accelerat brusc – RDG s-a alăturat Poloniei și Ungariei, care a evoluat treptat spre noul model, Bulgaria și Cehoslovacia, unde în octombrie-noiembrie are loc un lanț de revoluții de catifea într-o reacție în lanț, scrie evz.ro.

Puternic speriat de ceea ce se întâmplă în alte ţări ale Europei de Est, Ceauşescu, care până la începutul lunii decembrie a rămas „ultimul dintre mohicani”, care s-a remarcat puternic pe fondul conducătorilor noului apel, a acordat o mare atenţie întâlnirea cu Gorbaciov și a insistat cu fermitate să țină o conversație bilaterală. După ce a primit o scrisoare de la Comitetul Central al PCUS prin care îl invita la o ședință de informare cu privire la rezultatele viitoarelor contacte dintre M. Gorbaciov și George W. Bush, liderul român, într-o scrisoare de răspuns din 27 noiembrie, a afirmat că, dacă conversația sa separată cu Gorbaciov nu a fost planificată, România s-ar putea mulțumi cu trimiterea la Moscova a ministrului adjunct de externe.

Ceauşescu se temea clar că Moscova şi Washingtonul vor conveni să facă presiuni asupra României pentru a schimba regimul din acea ţară. El a scris că la viitoarea întâlnire sovieto-americană „este imposibil să discutăm, sub nicio formă, situația din țările socialiste”; problemele apărute în unele țări pot fi luate în considerare doar în cadrul unei întâlniri a liderilor acestor țări. Dacă o astfel de discuție va avea loc în timpul negocierilor dintre Gorbaciov și Bush, „aceasta va fi privită de toate popoarele ca ingerință în treburile interne ale acestor țări”.

Referindu-se la rolul activ al Statelor Unite în „politica anticomunistă de destabilizare a situației din țările socialiste”, N. Ceaușescu și-a propus să ceară cu toată hotărârea „încetarea oricărei politici de amestec în treburile interne ale altor state. „.

Gorbaciov, aflat într-o relație foarte grea cu liderul român, nu i-a acceptat metodele și s-a ciocnit în repetate rânduri cu acesta, amintit ulterior în detaliu despre ultima sa întâlnire cu Ceaușescu.

Cu puțin timp înainte de plecarea lui Ceaușescu la Moscova, în perioada 20-24 noiembrie, în plină „revoluție de catifea” din Cehoslovacia, a avut loc la București ultimul, al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. O serie de partide „fraterne” (Partidul Comunist Italian, Partidul Socialist Ungar, format în octombrie 1989 după scindarea HSWP etc.), care au criticat dur regimul Ceaușescu, au boicotat sfidător congresul PCR. Dar PCUS și-a trimis delegația la București, condusă de V.I. Vorotnikov, care mai târziu i-a raportat lui Gorbaciov în detaliu despre impresiile lui sumbre.

Continuarea AICI.