UE pune giganții tehnologici sub presiune: centrele de date AI vor primi etichete ecologice

Uniunea Europeană a prezentat o schemă de evaluare ecologică destinată centrelor de date care susțin dezvoltarea inteligenței artificiale. Inițiativa este considerată de comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, primul pas pentru a determina marile companii de tehnologie să respecte obiectivele climatice ale continentului.

Noile reguli urmează să se aplice din august 2027. Centrele de date de mari dimensiuni vor trebui să afișeze o etichetă care să indice nivelul lor de eficiență energetică, consumul de apă și cantitatea de energie curată utilizată. Clasificarea va fi realizată pe o scară de la A la G, similară sistemului folosit de Uniunea Europeană pentru electrocasnice.

„Acest lucru va adăuga multă transparență și, sperăm, va oferi stimulente pentru ca aceste centre de date să fie cât mai sustenabile posibil”, a declarat comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, înainte de prezentarea etichetei.

În cazul centrelor de date mai mici, utilizarea noii etichete va fi opțională. Totuși, Comisia Europeană intenționează să introducă ulterior și standarde minime de performanță, care ar urma să exercite o presiune mai mare asupra operatorilor care nu aleg în mod voluntar să respecte cerințe ridicate de sustenabilitate.

Deși Australia și Singapore folosesc deja sisteme pentru evaluarea eficienței energetice a centrelor de date, eticheta pregătită de Comisia Europeană ar putea fi cea mai cuprinzătoare la nivel mondial. Companiile de tehnologie vor trebui să ofere informații nu doar despre consumul de energie, ci și despre impactul asupra mediului local și global.

Datele solicitate vor viza cantitatea de apă consumată, gradul de curățenie al electricității utilizate și măsura în care căldura generată de centrele de date este reutilizată. În evaluare vor fi incluse și alte elemente referitoare la modul în care aceste facilități își reduc amprenta asupra mediului.

Standardele de performanță pregătite de executivul comunitar ar urma să fie prezentate în primăvara anului 2027. Acestea vor introduce praguri obligatorii de sustenabilitate pentru centrele de date nou construite sau pentru cele care trec prin lucrări de modernizare.

Cele două inițiative reprezintă o încercare de a garanta că Uniunea Europeană poate concura în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale fără să renunțe la obiectivul de neutralitate climatică pentru anul 2050, a explicat Jørgensen.

„Trebuie să abordăm această problemă astfel încât centrele de date din viitor să nu fie ceva care să afecteze sistemele noastre energetice și, prin urmare, competitivitatea și capacitățile noastre de decarbonizare și de a ne asigura că avem securitatea aprovizionării pentru cetățenii noștri”, a spus el.

„Dacă nu ne asigurăm că acești mari consumatori de energie sunt într-adevăr în conformitate cu obiectivele noastre generale... atunci vor risca să submineze capacitatea noastră de a ne îndeplini propriile obiective”, a avertizat Jørgensen. Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie electrică al Uniunii Europene, iar această proporție ar urma să se dubleze în următorii ani.

„Asistăm la o schimbare uriașă”, a punctat acesta.

Anunțul făcut luni are forma unui regulament delegat. Prin urmare, acesta poate intra în vigoare fără aprobarea directă a guvernelor statelor membre și a Parlamentului European. Totuși, cele două instituții au la dispoziție două luni pentru a formula obiecții.

Eticheta va fi generată automat în fiecare an, pe baza datelor pe care companiile sunt deja obligate să le raporteze în temeiul normelor europene privind eficiența energetică. Un raport al Comisiei Europene atrage însă atenția că respectarea acestor obligații este redusă. Doar 36% dintre locațiile din Uniunea Europeană transmit în prezent datele necesare.

În cadrul discursului recent despre Starea Uniunii, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat că progresul tehnologic trebuie să respecte anumite limite etice și să sprijine omul, fără să îl excludă din procesul de luare a deciziilor.

Europarlamentarul Andi Cristea a avertizat, la rândul său, că reglementările excesive nu pot compensa lipsa investițiilor. El a prezentat măsurile urgente prin care România ar putea deveni un pol tehnologic prin proiectul RO AI Factory, și nu doar o piață de consum pentru soluții dezvoltate în alte țări.

„Poziția Europei este clară. Dorim să valorificăm la maximum IA pentru a îmbunătăți societatea noastră, calitatea vieții și productivitatea noastră. Sunt optimistă și cred că IA are potențialul de a aduce beneficii umanității dacă o folosim corect. Însă, la fel ca orice nouă tehnologie puternică, IA prezintă atât posibilități, cât și riscuri. Dacă nu abordăm aceste riscuri, nu vom putea niciodată să valorificăm potențialul IA. (...)“, a precizat europarlamentarul Andi Cristea.