Trump pregătește cea mai amplă campanie de revocare a vizelor pentru turiști și oameni de afaceri care cer azil în SUA

Administrația Trump pregătește un amplu proces de revocare a vizelor acordate unor cetățeni străini care au intrat în Statele Unite ca turiști sau oameni de afaceri și care ulterior au solicitat azil, măsură ce vizează schimbarea radicală a modului în care sunt tratate aceste categorii de călători.

Guvernul SUA intenționează să revoce vizele turistice și de afaceri ale miilor de persoane care, după obținerea acestor permise și după intrarea în țară, au depus cereri de azil, au indicat marți surse oficiale.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Piggott, a confirmat planul într-un mesaj transmis presei, clarificând că instituțiile americane lucrează deja la implementare.

„Ne coordonăm cu Departamentul pentru Securitate Internă pentru a identifica și revoca vizele de non-migranți ale cetățenilor străini care au venit în Statele Unite pretinzând că sunt vizitatori temporari, dar care apoi au solicitat azil pentru a rămâne aici permanent”, a explicat Piggott în mesaj, subliniind intenția autorităților de a limita astfel de practici.

„Aceste tipuri de vize sunt emise cu înțelegerea clară că sunt destinate celor care intenționează să se întoarcă în țara lor de origine. Obținerea unei vize pentru a solicita azil este o fraudă, ceea ce reprezintă motiv de revocare a vizei”, a adăugat oficialul american, care a reiterat și mesajul promovat de administrația președintelui Donald Trump, conform căruia o viză americană „este un privilegiu, nu un drept”.

Planul vizează în special categoriile de vize B1 și B2, destinate călătoriilor în scop de afaceri, respectiv turism, și ar putea redefini felul în care sunt monitorizați beneficiarii acestor permise.

Declarațiile lui Piggott apar în contextul în care documente ale Departamentului de Stat și relatări din interiorul administrației arată că această inițiativă ar putea afecta până la 200.000 de străini care au solicitat sau sunt în curs de a solicita azil în Statele Unite începând din 2016. O asemenea măsură ar deveni, dacă va fi pusă în aplicare, cea mai amplă campanie de revocare de vize din istoria țării.

Revocarea vizelor nu ar conduce neapărat la deportarea imediată a celor vizați. În multe cazuri, persoanele cu cereri de azil în curs de analiză ar putea fi reîncadrate într-o altă categorie de statut, însă și-ar pierde calitatea de călători în scop de afaceri sau turism, după cum reiese din relatările oficiale.

Luni, secretarul de stat adjunct Christopher Landau a afirmat pe platforma X că sistemul american de imigrație „a fost mult timp inundat de cereri de azil frivole”, mesaj care se aliniază poziției ferme a administrației Trump față de imigrație.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat la începutul acestei luni că, pe durata administrației Trump, a revocat deja peste 175.000 de vize ale unor cetățeni străini, un bilanț care ilustrează amploarea restricțiilor introduse în ultimii ani.

Ca parte a campaniei sale de deportare a milioane de imigranți, lansată după revenirea lui Donald Trump la putere în ianuarie 2025, guvernul SUA a înăsprit treptat condițiile pentru solicitanții tuturor tipurilor de vize, cu obiectivul declarat, potrivit oficialilor americani, de a îmbunătăți securitatea internă și de a reduce abuzurile.

Grupurile pentru drepturile omului susțin însă că aceste măsuri au încălcat libertatea de exprimare și dreptul la un proces echitabil și că au creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice. Organizațiile au atras atenția asupra riscului de profilare rasială și au semnalat o creștere a temerilor în rândul comunităților vulnerabile.

În paralel cu planul privind revocarea vizelor de turism și afaceri, administrația Trump intenționează să introducă o nouă taxă de 103.265 de dolari în cadrul programului de vize H-1B, destinate lucrătorilor angajați în Statele Unite. Noua taxă este propusă la doar câteva luni după ce un judecător federal a anulat o încercare anterioară a guvernului SUA de a impune o taxă de 100.000 de dolari la solicitarea acestui tip de viză, potrivit unui document al Departamentului pentru Securitate Internă.

În propunerea de regulament publicată luni, administrația susține că taxa suplimentară va fi folosită pentru „recuperarea” costurilor de funcționare a sistemului de imigrare. Autoritățile afirmă că măsura va încuraja companiile să angajeze lucrători americani și să le ofere salarii mai mari, reducând astfel dependența de forța de muncă străină.

Propunerea nu este definitivă. Procesul de adoptare ar putea dura luni de zile până la oficializare, mai ales în cazul în care va fi contestată în instanță, au indicat surse juridice apropiate dosarului.

Vizele H-1B permit profesioniștilor străini să caute de lucru în domenii considerate specializate. Solicitanții trebuie să dețină o diplomă de licență sau un echivalent similar. Viza este valabilă trei ani și poate fi reînnoită pentru încă trei ani, oferind astfel o perspectivă de ședere medie în SUA.

Economiștii au argumentat că programul H-1B ajută companiile americane să rămână competitive și să își dezvolte afacerile, contribuind, în final, la crearea de noi locuri de muncă pe piața internă. Legea americană prevede emiterea a 65.000 de vize H-1B anual, la care se adaugă încă 20.000 de vize rezervate persoanelor care au diplome de la instituții de învățământ superior americane.

Administrația Trump a insistat însă că programul este folosit excesiv și că descurajează sau împiedică firmele să angajeze lucrători americani, acuzând unele companii că profită de salariile mai mici oferite străinilor calificați.

Vicepreședintele american JD Vance a salutat luni, într-o postare pe platforma X, noua taxă propusă pentru vizele H-1B. „Dacă o corporație americană are nevoie de lucrători, ar trebui să angajeze și să instruiască americani”, a scris el, susținând astfel abordarea protecționistă promovată de Casa Albă.

Încercarea administrației de a introduce o taxă substanțială pentru vizele H-1B are origini în septembrie 2025, când Trump, încercând să limiteze acest program, a semnat un ordin executiv prin care impunea o taxă de 100.000 de dolari, față de nivelul anterior de aproximativ 3.000 de dolari. Măsura a fost contestată rapid în justiție.

Trump a suferit un eșec legal în iunie, când judecătorul districtual american Leo Sorokin a respins taxa, concluzionând că președintele nu avea autoritatea de a introduce o astfel de politică. Magistratul a decis că doar Congresul poate modifica politica federală de imigrare astfel încât să includă o asemenea cerință financiară, pe care Sorokin a calificat-o drept taxă în sens strict.

„Președintele nu avea nicio putere sau autoritate delegată de a impune o taxă pentru vizele H-1B”, a scris Sorokin, numit de fostul președinte Barack Obama, reafirmând limitele constituționale ale executivului în materie de imigrație.

Conform unor analize recente, aceste vize sunt deosebit de frecvente în sectoarele tehnologiei și ingineriei, unde cererea de forță de muncă înalt calificată depășește în mod constant oferta, ceea ce generează dezbateri intense între susținătorii înăspririi regulilor și cei care cer menținerea unui flux deschis de specialiști străini.