Trei instituții de învățământ din România, R. Moldova și Ucraina, acord de parteneriat pentru a se sprijini reciproc în activitățile educaționale

Colegiul „Spiru Haret” din Tulcea, România, va încheia vineri parteneriate cu Liceul Tereblecea, raionul Cernăuţi, Ucraina, şi Liceul teoretic „Mihai Eminescu” din Căuşeni, Republica Moldova.

Parteneriatele se vor încheia în cadrul activităţilor prilejuite de împlinirea a 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului dobrogean „Spiru Haret” şi au drept obiectiv susţinerea reciprocă în activităţile educaţionale, potrivit directorului colegiului tulcean, Florin Anastasiu.

„Scopurile parteneriatului sunt multiple. Pe de o parte, susţinerea reciprocă în toate activităţile pe care urmează să le desfăşurăm. (...) De fapt, nu facem un parteneriat. Ne strângem mâinile în modul cel mai firesc şi româneşte posibil, ca fraţi ce ne aflăm, ca prieteni care suntem", a declarat pentru Agerpres directorul colegiului din Tulcea, Florin Anastasiu.

El a adăugat că printre acţiunile pe care instituţia de învăţământ tulceană intenţionează să le desfăşoare se numără donarea de cărţi de literatură.

„Vrem din tot sufletul să putem ajuta în mod direct şi, iată, prin semnarea acestor parteneriate, legal, în primul rând prin ceea ce le lipseşte, cărţi în limba română atât de specialitate, manuale, cât şi cărţi de literatură, pe care noi aici le considerăm absolut fireşti, un dat, că ni se cuvin", a mai spus Florin Anastasiu.

Conducerea unităţii de învăţământ tulcene a organizat miercuri după-amiază, în cadrul activităţilor prilejuite de aniversare, o masă rotundă pe tema „Limba română, blestem şi binecuvântare", în timpul căreia cadre didactice din Ucraina şi Republica Moldova şi-au prezentat problemele cu care se confruntă.

Decana Facultăţii de ştiinţe umaniste din Cahul, Republica Moldova, Liliana Grosu, i-a încurajat pe tinerii liceeni să promoveze limba română.

„Suntem asaltaţi de rusisme. (...) Bucuraţi-vă că aveţi limba română şi libertatea de a nu fi constrânşi de nişte ideologii politice sau de un vecin care vrea să te ia în derâdere şi îţi spune ceva în rusă. Bucuraţi-vă că aveţi această libertate!", a îndemnat Liliana Grosu.

„Avem 21 de sate în care vorbesc limba română doar cei în vârstă. Pătura de vârsta noastră o vorbesc, nu o scriu, că nu au învăţat la şcoală, iar copiii şi nepoţii nici nu o vorbesc şi nici nu o înţeleg măcar. Şi avem tragedia noastră în aceste localităţi, că bunicii, străbunicii nu se pot înţelege cu nepoţii, strănepoţii", a declarat în timpul evenimentului secretarul Uniunii Regionale Comunitatea Românească din Ucraina, preşedinte al Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, regiunea Cernăuţi, Ucraina, Aurica Bojescu.

Ea şi-a exprimat dorinţa ca Ucraina să se integreze în Uniunea Europeană, astfel încât şi atitudinea guvernanaţilor la adresa minorităţii româneşti să se schimbe.

Foto: (c) Luisiana BÎGEA / AGERPRES

„Nu dorim ca de la 1 septembrie 2023, termenul legislativ când intră în vigoare o altă lege a învăţământului care spune că începând cu clasa a V-a unele discipline treptat vor trece la predare în limba ucraineană. Considerăm că asta este o îngustare a dreptului de a învăţa în limba maternă şi o discriminare, pentru că alte etnii din Ucraina au acest drept de a învăţa în limba maternă, ca tătarii din Crimeea. Noi ne cerem dreptul să avem statutul de populaţie băştinaşă şi atunci poate am avea posibilitatea să folosim nişte momente din legea populaţiilor băştinaşe. Pentru asta e nevoie de o decizie politică", a afirmat Bojescu.

În lipsa unui sprijin, minoritatea română din Ucraina va fi asimilată, în opinia ei.

„Fără ajutorul României sau al Uniunii Europene nu vom putea rezista. Vor fi asimilări, pentru că nu toţi vor putea rezista la 1 septembrie să se opună să nu îndeplinească o lege", a mai spus secretarul Uniunii Regionale Comunitatea Românească din Ucraina.