Tot mai mulți soldați ruși refuză să mai lupte în Ucraina: „Fenomenul refuzului devine sistemic”

Avocatul Pavel Chikov, fondatorul ONG-ului de asistență juridică Agora, a scris pe Telegram că peste 1.000 de soldați și membri ai Gărzii Naționale din cel puțin șapte regiuni au refuzat să meargă în Ucraina.

„M-au sunat într-o dimineață de la biroul comandantului diviziei din regiunea Amur, unde era Pavlik”, a spus o femeie din regiunea rusă Tambov, care a cerut să fie identificată doar după prenumele ei, Yelena.

Bărbatul a spus: „știi că îl caută pe fiul tău pentru că lipsește? Pavlik trebuia să se îmbarce într-un tren de trupe, dar nu a făcut-o". Alți cinci soldați erau cu el.

„Fiul Yelenei, Pavel, își servea patria în regiunea Amur din Orientul Îndepărtat, când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Aproape imediat, unitatea sa a fost trimisă pe front și a luptat aproape 40 de zile. Apoi unitatea sa a fost trimisă înapoi în Rusia pentru a se regrupa”, a declarat Yelena pentru North.Realities de la RFE/RL. Când colegii săi se pregăteau să se întoarcă în Ucraina, Pavel a refuzat să o facă.

„Dacă nu vrea să se întoarcă, ar trebui să-l împing, să-i spun: „Ia-ți arma și pleacă”, a spus Yelena. „Cei care nu au fost acolo nu au dreptul să-i judece pe cei care au fost”.

Fiul Yelenei este unul dintre soldații care fie au refuzat să lupte în Ucraina, fie au luptat și nu vor să se mai întoarcă. Numărul lor este semnificativ, însă necunoscut încă.

Avocatul Pavel Chikov, fondatorul ONG-ului de asistență juridică Agora, a scris pe Telegram că peste 1.000 de soldați și membri ai Gărzii Naționale din cel puțin șapte regiuni au refuzat să meargă în Ucraina.

Ruslan Leviyev, fondatorul Conflict Intelligence Team, un ONG rusesc care monitorizează informații open-source despre armata rusă, a declarat pentru Current Time că numărul real al acestor cazuri ar putea fi considerabil mai mare și că refuzurile ar putea împiedica grav eforturile Rusiei de a se regrupa și a-și relua operațiunile militare în estul Ucrainei.

„Fenomenul refuzului devine sistemic”, a spus Leviyev.

„Astfel de soldați se găsesc practic în fiecare unitate care s-a întors din Ucraina. Potrivit estimărilor noastre, între 20 și 40% dintre militarii cu contract care s-au întors din Ucraina și care ar trebui să fie gata să se întoarcă în Ucraina refuză să se întoarcă în luptă”.

Leviyev a spus că majoritatea acestor soldați nu sunt dezertori, dar s-ar putea confrunta cu probleme legale pentru refuzul de a asculta ordinele. Pentru a fi condamnați, însă, procurorii trebuie să demonstreze că ordinul a fost legal și că refuzul de a se supune a cauzat „un prejudiciu substanțial” armatei.

„Din cazurile pe care le-am văzut, ei sunt intimidați și amenințați cu urmărirea penală și sunt anchetați de procurorii militari”, a spus el. „Dar până acum nimeni nu a fost urmărit penal”.

Avocații spun că refuzul guvernului de a numi invazia Ucrainei drept „război” sau de a declara război sau legea marțială le-ar putea oferi militarilor disidenți o oarecare protecție împotriva celor mai grave consecințe ale refuzului de a lupta.

„Cetăţenii au dreptul să refuze să participe la un război străin şi să omoare oameni”, a spus avocatul Agora, Mikhail Benyash, care oferă servicii juridice unor militari care au refuzat să lupte în Ucraina.

„Și au, de asemenea, dreptul de a nu participa la o „operație militară specială”. Prin definiție, sunt trimise numai trupele forțelor speciale pregătite pentru astfel de operațiuni".

Un număr necunoscut de soldați, însă, au fost eliberați din serviciul militar pentru că au refuzat să lupte în Ucraina, a scris Maksim Grebenyuk, avocat pentru drepturile omului, pe Telegram.

El a spus că întrebarea „care sunt consecințele refuzului de a servi în „operațiunea militară specială?”, așa cum insistă Moscova să fie numită invazia sa neprovocată a Ucrainei, a devenit „cea mai frecventă întrebare” pe care a primit-o în ultima perioadă.

Grebenyuk a postat, de asemenea, o fotografie a unei ștampile care se presupune că a fost pusă pe legitimația de serviciu militar a unui soldat care a refuzat să servească în Ucraina, al cărui nume a fost păstrat confidențial de către avocat dar care ar fi slujit în Brigada 136 Gărzii Motor Rifle.

„Înclinat către trădare, minciuni și înșelăciune. A refuzat să participe la operațiunea militară specială pe teritoriul LNR, DNR și al Ucrainei”, se poate citi pe ștampila care are un aspect oficial.

Grebenyuk a povestit că soldatul i-a spus se află în „concediu de odihnă și refacere după ce a servit șapte luni în Siria, în momentul în care i-a fost anulat concediul și i s-a ordonat să plece în Ucraina”.

Într-o postare pe Twitter, Leonid Volkov, un consilier de top al politicianului de opoziție Aleksei Navalnîi, condamnat la închisoare, a scris: „Li s-au făcut ștampile? Asta înseamnă că este un fenomen de masă. Bun".

O astfel de ștampilă în carnetul de serviciu militar ar putea crea greutăți unui militar să-și găsească un loc de muncă sau să se înscrie la studii superioare.

Armata rusă insistă că războiul său din Ucraina se desfășoară în mare parte conform planului, dar analiștii occidentali au identificat lipsuri semnificative în aprovizionare, comunicații și pregătire care i-au sabotat operațiunile. Moscova a spus că 1.351 de militari au fost uciși de la declanșarea războiului pe 24 februarie, dar alte surse spun că cifra reală este mult mai mare.

Armata ucraineană estimează că peste 18.000 de soldați ruși au fost uciși.

Benyash cred că numărul refuzurilor de a merge pe front va crește pe măsură ce rușii vor conștientiza pierderile de vieți în război.

„O astfel de poziție va deveni social acceptabilă, înțeleasă și acceptată”, a spus avocatul Benyash.

„Dispoziția în societate se schimbă. Înainte un soldat trebuia să ia o astfel de decizie singur, pe propriul risc. Dar acum există deja exemple și oamenii pot vedea consecințele. Ei nu sunt împușcați, nu se trimiși în tribunale, nu sunt trimiși în închisoare”.

Sursa: romania.europalibera.org