DATE // Tot mai mulți moldoveni își SCHIMBĂ NUMELE și PRENUMELE DEOCHEATE

Sulă, Bouroș, Curu, Bețivu, Nebunelea sau Purcel. Nu este vorba de injurii sau de cuvinte indecente, ci doar de nume. Nume adevărate, pe care moldovenii le poartă la fel ca pe foarte popularele Rotaru sau Ciobanu. Dacă unii se împacă cu numele pe care îl primesc de la părinți, alții nu pot uni noaptea pleoapă de pleoapă din cauza ciudățeniilor pe care le poartă în buletine. Numele și prenumele sunt mai mult decât un mod de a denumi omul. Iar dacă unora nu le place cum îi strigă alții, legea din Republica Moldova le permite să-și schimbe „apelul”.

Simplu: Țâța

Victoria, o tânără din raionul Căușeni, răspunde deja la numele Bejan. Până acum trei-patru ani, fata avea un alt nume de familie. Unul care o rușina, o făcea să se simtă inferioară și îi crea nenumărate complexe. Victoria purta numele Țâța, un nume despre care spune acum că „poți născoci multe prostii cu el”. „La școală, toți copiii ne porecleau pe mine și pe sora mea, Alina. Am trăit un mare stres. Acum mă gândesc că, dacă nu mă jigneau copiii, poate nu era să sufăr atât de mult. Profesorii la fel – mă strigau nu după prenume, ci pe nume. Parcă intenționat, să ne simțim noi aiurea”, își amintește momentele rușinoase Victoria. Acum râde când rememorează acele clipe, însă atunci nu îi era deloc a veselie. „Eram prima în clasă și în școală, dar totuși îmi era rușine să ridic mâna ca să răspund. La careu, când mă striga să vin să îmi iau diplomele, nici nu îmi venea să mă duc. Părinții îmi spuneau să nu atrag atenția și gata”, zice Victoria.

Și-a schimbat numele pe ascuns

A vrut de mică să își schimbe numele. Ca să o țină departe de această dorință, mama îi spunea că e o procedură foarte complicată. Victoria a terminat liceul și a venit la Chișinău să facă o facultate. Credea că la oraș oamenii sunt mai cu scaun la cap, dar, surpriză: numele Țâța îi amuza și pe ei. „Îmi amintesc că nu doream să vin la universitate, pentru că mă temeam. Am rezistat cu numele acesta până când un profesor de-al meu, cogeamite doctor nauk (doctor în științe – n.r.), a început să mă poreclească „mamelon”. Atunci am înțeles că oameni mai porci ca la universitate nu sunt”, spune Victoria. A mers la un birou de avocați și a întrebat ce trebuie să facă. Ajutată de niște cunoștințe, s-a adresat la Oficiul Stării Civile din Căușeni și a depus o cerere. Nu știa nimeni din familie de planul ei, luase pe ascuns documentele de acasă.

Din Țâță-n Rai

A depus o cerere, în care a scris motivele care au făcut-o să își schimbe numele. „Am indicat că am disconfort, inclusiv sufletesc, din cauza acestui nume. Am spus că mă încurcă în lucrul meu. Nu am stat mult pe gânduri și am luat numele de fată al mamei – Bejan. Peste o lună, am fost și mi-am ridicat deja toate documentele”, povestește Victoria. Râde și spune că a făcut-o pe agentul secret – în mare taină și-a modificat actele, ca să nu îl supere pe tatăl ei. Apoi și sora sa Alina a făcut la fel. Spune că părinții ei au reacționat liniștit când au auzit „noutatea”, deși poate că s-au întristat puțin în sufletele lor. „În satul meu, Coșcalia, sunt mulți cu numele Țâța. Dar noi suntem naturi mai gingașe, pentru mine era sfârșitul lumii să îmi aud numele. Acum, potențialul meu mire se cheamă Raiu, o să văd dacă îl iau și eu sau nu”, glumește Victoria.

Nume modernizate

Potrivit Oficiului Stării Civile, cele mai frecvente motive imputate atunci când se schimbă numele sau prenumele sunt căsătoria sau/și divorțul. Totuși, moldovenii care pleacă peste hotare și se stabilesc acolo revin acasă ca să devină din Ioni – Johni și din Ecaterine - Kate-uri. E mai ușor să se înțeleagă cu străinii, care oricum le spun așa cum vor ei. Olga, o tânără din Basarabeasca, a emigrat în Israel cu mulți ani în urmă. Și-a schimbat numele moldovenesc în unul evreiesc ca să fugă de vechiul „Olia, Oliga, Olicika”, cum spune ea. Karin – așa o numesc acum toți. Alte cazuri frecvente sunt Svetlanele, care se vor Luminițe. Galinele, de pildă, se întorc din Italia nemulțumite că numele lor semnifică „găină” și se fac toate Aline. Alții își modifică numele românesc care ar suna „ridicol” în varianta rusească, spune Diana Tacu, șef adjunct al Direcției Serviciul Stare Civilă. De asemenea, foarte dese sunt cazurile când moldoveni aleg variante moderne pentru numele lungi: din Nicoleta în Nicole sau din Maximilian în Max.

Bred Pit și Verginica Vacagrasă

Vecinii noștri de peste Prut au și ei nume exotice. Pe unii copii îi cheamă Mirel Joacă-Bine, Superman Sava, Bred (prenumele) Pit, Beckham Figo Zidan, Alexandru-Dick Păsărică, Verginica Vacagrasă sau Semafor (prenume). Acestea sunt specifice mai mult familiilor de romi. Dar și vedete de peste ocean și-au schimbat numele și prenumele. Cântăreața Fergie, de exemplu, s-a născut Stacy Ann Ferguson. Ulterior, la maturitate deja, și-a modificat prenumele în Fergie, iar numele și l-a luat Duhamel, ca și cel al soțului. Olivia Wilde și-a modificat numele din Jane Cockburn, iar Reese Winterspoon a fost numită inițial Laura, nu Reese. Și idolul adolescenților, Miley Cyrus, a fost botezată la naștere Destiny Hope Cyrus, iar celebra Demi Moore a fost, de fapt, Demetria Gene Guynes.

Rodica Rudei, psiholog:

„Școala psihologică, care se bazează pe studii științifice, susține că numele pe care îl porți influențează felul în care oamenii te percep și, implicit, felul în care se comportă față de tine. Aceste aspecte îți afectează imaginea pe care o ai despre tine chiar din copilărie. Un copil cu un nume ciudat are mai multe șanse să fie subiectul unor glume proaste. Stima de sine are legătură cu prenumele. Oamenii cărora nu le place numele au o stimă de sine mai scăzută. Tendința este să li se dea copiilor nume cunoscute, iar asta poate influența numărul prietenilor pe care îi vor avea. Explicația? Efectul de simplă expunere. Cu cât suntem mai des confruntați cu un stimul, cu atât îl găsim mai agreabil. De aceea cele mai populare nume sunt și cele mai „favorabile”. Totuși, dacă unui copil i s-a spus toată viața că are un nume ciudat sau caraghios, este foarte probabil ca aceasta să influențeze comportamentul său pe parcursul întregii vieți”.