Topul miliardarilor care s-au îmbogăţit de pe urma schimbărilor climatice: Elon Musk şi plutonul chinezilor

În urmă cu un secol şi jumătate, John D. Rockefeller profita din plin de pe urma dezvoltării industriei petroliere şi devenea cel mai bogat om din istoria modernă. În prezent, în condiţiile accentuării crizei climatice pe plan global, cea mai rapidă creştere a averilor se înregistrează în domeniul aşa-numitelor afaceri „verzi” sau ecologice. Iar miliardarul american Elon Musk i-ar putea lua în curând titlul lui Rockefeller după ce a făcut o avere colosală prin faptul că a venit cu o alternativă la produsele dependente de industria petrolieră, se arată într-o analiză Bloomberg. Musk e urmat în acest top de nu mai puţin de 23 de oameni de afaceri din China cu afaceri eco.

Folosirea în masă a produselor petroliere a fost una dintre principalele cauze care au provocat actuala încălzire globală. Schimbările climatice au dus la apariţia pe plan mondial a unei nevoi tot mai pronunţate de energii verzi sau alternative. Aşa a apărut o nouă generaţie de moguli care au făcut miliarde de dolari din afaceri ecologice.

În fruntea acestui nou top al miliardarilor se află americanul Elon Musk, CEO-ul companiei Tesla, a cărui avere a cunoscut o creştere de 622% anul trecut şi a ajuns la 199 de miliarde de dolari. Restul miliardarilor sunt „made in China”: din primele 15 poziţii ale clasamentului miliardarilor „eco”, 12 sunt ocupate de companii controlate de 23 de oameni de afaceri chinezi.

Miliardarii din clasamentul realizat de Bloomberg sunt dovada vie a creşterii interesului pe plan mondial faţă de tot ce înseamnă maşini electrice, turbine eoliene, baterii sau panouri solare.

În acelaşi timp, denumirea de „miliardari eco” este una generică, în condiţiile în care niciuna dintre averile acestor afacerişti nu provine 100% de pe urma produselor ecologice. În cazul lui Musk de pildă, averea sa „verde” se ridică la „doar” 180,7 miliarde - practic, 91% din totalul averii sale. Şi asta deoarece, pe lângă maşini electrice, miliardarul american mai este interesat şi de rachete şi zboruri spaţiale.

Comparativ cu giganţii petrolului, averile cumulate ale primilor miliardari „verzi” se ridică la suma de 355 de miliarde de dolari, dublu faţă de valoarea capitalizării de piaţă a companiei Royal Dutch Shell şi de patru ori mai mare comparativ cu BP Plc.

După Musk, pe locul doi sunt patru chinezi, acţionari la o companie care produce baterii pentru maşinile electrice

După Elon Musk, pe locul doi în topul Bloomberg se situează patru magnaţi chinezi: Zeng Yuqun, Huang Shilin, Pei Zhenhua, and Li Ping, acţionari ai companiei CATL - Contemporary Amperex Technology Co. Chiar dacă numele acestei companii nu este cunoscut publicului larg, vorbim despre cel mai mare producător mondial de baterii pentru maşini electrice.

Unul din principalii clienţi ai CATL este compania Tesla a lui Elon Musk.

Mai bine de jumătate din lista miliardarilor e alcătuită din moguli care produc ori vehicule electrice, ori bateriile care le alimentează.

Pe locul 3 sunt trei magnaţi din China - Li Zhenguo, Li Chunan, and Li Xiyan - care se află în fruntea uneia dintre cele mai mari companii producătoare de panouri solare.

Pe locul 4 în top se situează alţi trei moguli chinezi: Wang Chuanfu, Lv Xiangyang, and Xia Zuoquan, principalii acţionari au companiei BYD Co. care produce maşini electrice şi baterii. Liu Jincheng, ocupantul poziţiei 5, este şeful companiei Eve Energy Co. producător de baterii litiu-ion.

Anul trecut s-au vândut aproape 3 milioane de maşini electrice pe plan mondial. O treime dintre acestea au fost vândute pe piaţa chineză.

Pe locul 7 se sitează un australian, Anthony Pratt, proprietarul companiei Pratt Industries, cel mai mare producător global de hârtie 100% reciclabilă.

Pe poziţia 9 întâlnim un european: germanul Aloys Wobben, proprietarul Enercon, unul dintre cei mai mari producători mondiali de turbine eoliene din lume.

Averile miliardarilor verzi continuă să crească, iar Pământul să se încălzească

Conform unui raport al ONU, Pământul continuă să se încălzească, iar temperatura globală va crește cu mai mult de 3 grade Celsius la sfârșitul acestui secol, în ciuda micșorării emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a pandemiei de COVID-19 sau a ultimelor angajamente ori măsuri adoptate la nivel internațional.

În raportul anual redactat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) se arată că scăderea cu 7% a emisiilor de carbon în anul 2020, determinată de pandemia de coronavirus, va avea un „impact neglijent” asupra fenomenului încălzirii globale, dacă nu e însoțită de o înlocuire rapidă și pe scară largă a combustibililor fosili.

Acordul de la Paris, semnat de aproape toate statele lumii în 2015, are ca principal scop menținerea creșterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius în acest secol.

Această țintă ar putea fi atinsă, iar emisiile poluante ar putea fi reduse cu 25% până în 2030, dacă țările vor accelera transpunerea în fapte a angajamentele Acordului de la Paris.