Top terapii COVID-19. Care sunt cele mai promiţătoare tratamente împotriva coronavirusului

Noul coronavirus a infectat deja aproape 2,7 milioane de oameni la nivel mondial şi au fost înregistrate până la acest moment peste 185.000 de decese, potrivit worldometers.info.

Din păcate, încă nu există un tratament specific pentru COVID-19, boala cauzată de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, medicii încercând diverse terapii pentru ameliorarea simptomelor bolnavilor.

Cei mai mari producători de medicamente din lume fac eforturi colosale să găsească un tratament curativ pentru această boală, căreia îi cad victime cu precădere vârstnicii şi cei cu afecţiuni preexistente.

Evident, scopul principal al acestor tratamente este de a salva vieţi. Dar găsirea unui tratament eficient înseamnă şi reîntoarcerea la normalitate, relaxarea măsurilor în ceea ce priveşte deplasarea în afara locuinţei, precum şi evitarea colapsului în sistemul sanitar.

În această luptă contracronometru cu pandemia de coronavirus sunt testate numeroase medicamente şi terapii, însă doar câteva şi-au dovedit beneficiile. Cu toate acestea, studiile asupra eficienţei lor nu sunt încă definitive, iar datele preliminare arată că există şi efecte adverse în cazul unora.

Iată care sunt cele mai promiţătoare tratamente pentru COVID-19 care sunt testate în prezent!

Medicamente antivirale

Unul dintre candidaţii cei mai promiţători pare să fie un medicament antiviral produs de compania americană biofarmaceutică Gilead, care a fost iniţial dezvoltat pentru tratamentul bolii Ebola.

Studiile pe animale au arătat că acest medicament are efect benefic în cazul altor coronavirusuri, precum MERS sau SARS, motiv pentru care aşteptările sunt crescute şi în ceea ce priveşte SARS-CoV-2.

Dr. Bruce Aylward, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a afirmat după o vizită în China că acest medicament este singurul care a oferit semne de ameliorare a bolii COVID-19.

Totuşi, oficialii din sănătate şi liderii companiei Gilead sunt precauţi în declaraţii şi subliniază că trebuie aşteptate rezultatele studiilor clinice, care vor fi făcute publice, în cel mai bun caz, la începutul lunii mai.

În prezent se desfăşoară 5 studii clinice pentru testarea eficienţei acestui medicament, în China, SUA şi Coreea de Sud.

Germania se numără printre ţările care urmează această schemă terapeutică în cazul pacienţilor critici COVID-19 pozitivi. Din peste 150.000 de persoane infectate cu noul coronavirus au decedat aproximativ 5.300. Spre comparaţie cu Italia, de exemplu, unde la un total de 187.000 de cazuri de infecţie există peste 25.000 de decese, Germania stă însă mult mai bine în ceea ce priveşte rata deceselor.

Un alt medicament antiviral care conţine substanţele active lopinavir şi ritonavir, de data aceasta produs de compania americană AbbVie şi folosit în tratamentul cu infecţia HIV, nu a prezentat niciun fel de efect benefic în ceea ce priveşte infecţia cu noul coronavirus.

Există unele studii de laborator care arată că acest medicament ar putea avea un rol în ameliorarea infecţiilor, însă cercetările pe subiecţi umani au oferit rezultate dezamăgitoare.

Cu toate acestea, varianta nu este de tot exclusă din protocolul terapeutic COVID-19, având în vedere că medicamentul a fost administrat în stadii tardive ale bolii, în cadrul studiilor, când starea pacienţilor era deja foarte gravă.

Şi compania farmaceutică japoneză Fujifilm Toyama Chemical a pus la dispoziţie un medicament antiviral pe bază de arbidol, folosit în tratamentul gripei şi al altor infecţii virale.

Studii preliminare au arătat că acest medicament a redus severitatea simptomelor şi a grăbit vindecarea pacienţilor cu COVID-19.

Alte cercetări efectuate în prezent în China urmează să fie încheiate în luna mai, când sunt aşteptate şi rezultate concrete în privinţa acestui medicament, care nu este aprobat în SUA.

Medicamente care modifică răspunsul sistemului imun

O altă abordare terapeutică în lupta contra COVID-19 este cea imunologică. Ştim deja că în cazul copiilor riscul de complicaţii sau forme severe ale bolii este mult mai redus, datorită sistemului imun incomplet dezvoltat. Ca urmare, se speculează că boala atacă în special persoanele adulte şi vârstnice, care prezintă o reacţie imună violentă în prezenţa virusului SARS-CoV-2.

Două medicamente care inhibă răspunsul imun – unul dezvoltat de Roche, iar celălalt de Sanofi –şi care sunt utilizate de regulă în tratamentul sclerozei multiple sunt în prezent testate în mai multe ţări în vederea eficienţei asupra COVID-19.

Aceste medicamente fac parte din grupa farmaceutică a inhibitorilor de interleukină şi scopul lor este de a diminua procesul inflamator, în special la nivelul plămânilor, cauzat de reacţia exagerată a sistemului imun ca urmare a infecţiei virale.

O altă substanţă analizată este dexametazona, un steroid sistemic care de asemenea are potenţial antiinflamator.

Medicamente antimalarice

Promovat intens de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de cel american, Donald Trump, din motive încă necunoscute, medicamentul antimalaric pe bază de clorochină sau sulfat de hidroxiclorochină – folosit de regulă pentru ameliorarea inflamaţiei la persoanele cu boli autoimune (poliartrită reumatoidă, artrită juvenilă idiopatică, lupus eritematos etc.) şi prevenirea malariei – a devenit rapid una dintre cele mai discutate terapii împotriva noului coronavirus.

Însă nu există până în prezent date ştiinţifice care să susţină eficienţa acestor medicamente în tratamentul COVID-19.

Mai mult, au fost înregistrate şi reacţii adverse la administrarea acestora, în special în asociere cu un antibiotic, precum agravarea bolilor de inimă, crize de hipoglicemie, efecte neuropsihiatrice (agitaţie, confuzie, halucinaţii, paranoia) şi stop cardiorespirator.

Terapia cu plasmă convalescentă

O altă terapie luată în calcul este transfuzia de plasmă convalescentă. Aceasta presupune colectarea de plasmă de la persoanele vindecate de COVID-19 şi transfuzarea pacienţilor în stare critică ori obţinerea unor imunoglobuline concentrate din plasmă.

Ambele varianteau scopul de a introduce în corpul pacienţilor cu SARS-CoV-2 anticorpi care să ajute organismul să lupte cu infecţia.

Din păcate, există dovezi limitate în ceea ce priveşte eficacitatea şi siguranţa utilizării plasmei convalescente, însă studii clinice randomizate, pe eşantioane reprezentative de subiecţi, vor arăta, mai devreme sau mai târziu, cum stau lucrurile.

Cât despre mult aşteptatul vaccin împotriva coronavirusului, speranţele sunt mari, la fel şi orizontul de timp până la descoperirea acestuia. Însă cât de etică este accelerarea procesului de testare, care ar putea implica reacţii adverse severe?

csid.ro