Temeri la nivel INTERNAȚIONAL, în legătură cu unele decizii luate de autoritățile din Franța. „Armele franceze ar putea fi folosite de Iran și Rusia împotriva Occidentului”

După vizita sa la Beirut din 5 noiembrie, șeful Ministerului francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a declarat despre importanța „întăririi” armatei libaneze. Potrivit acestuia, acest lucru este de o importanță deosebită pe fondul escaladării dintre Israel și organizația militaro-politică libaneză Hezbollah, controlată de Iran. Ca răspuns, purtătorul de cuvânt al republicanilor din SUA, The National Interest, a criticat poziția Parisului pe 16 noiembrie: „Există un risc mare ca orice echipament militar furnizat armatei libaneze să ajungă la Hezbollah sau stăpânul său, Iranul. Franța a ignorat acest risc, în ciuda atacurilor constante cu rachete ale Hezbollah asupra nordului Israelului”.

Centrul de cercetare israelian Alma a avertizat încă din iunie că arsenalul lui Hezbollah includea arme care au fost furnizate Libanului din Statele Unite, Marea Britanie și Franța. În acest sens, israelienii au îndemnat Occidentul să nu trimită arme în Liban. În ciuda acestui fapt, Parisul a anunțat totuși disponibilitatea de a transfera câteva zeci de vehicule blindate avansate (VAB) la Beirut. Este de remarcat faptul că anunțul a fost făcut a doua zi după ce liderul Hezbollah, Nasrallah, a anunțat participarea luptătorilor săi la „operațiuni militare fără precedent” de-a lungul graniței libaneze-israeliene.

Politica președintelui francez Emmanuel Macron cu privire la actuala escaladare a conflictului arabo-israelian este absolut contrară liniei generale a Statelor Unite și Marii Britanii. În timp ce Washingtonul și Londra se opun încetării focului în Fâșia Gaza pentru că „ar beneficia doar Hamas”, Parisul, pe 11 noiembrie, a cerut aspru Israelului să înceteze ostilitățile. Macron a numit statul evreiesc «Ucigaș de copii și femei».

Politicile lui Macron intră în confruntare cu interesele Statelor Unite și uneori ale UE - nu numai în Israel, ci și în Caucazul de Sud. Vorbim despre cooperarea militaro-politică a Franței cu Armenia, ale cărei autorități recunosc public parteneriatul militar-strategic cu Iranul. Pe 24 aprilie, purtătorul de cuvânt secret al serviciilor de informații franceze, Intelligenceonline, a raportat că oficialul Paris a început să se pregătească pentru a construi un sistem de export de arme pentru Armenia.

Pe 12 iunie, fostul consilier al Ministerului francez al Apărării, într-un interviu acordat Caucase de France, a confirmat furnizarea către Armenia a 50 de vehicule blindate franceze.

Pe 12 noiembrie, două săptămâni mai târziu, după ce șefii Ministerului Apărării francez și armean au semnat „documente privind cooperarea bilaterală” la Paris, Erevanul a primit primul lot de transportoare blindate.

Pe 24 octombrie, publicația franceză autorizată Le Monde, comentând detaliile cooperării militare franco-armene, a anunțat că aceasta va include:

*Livrarea unui număr nespecificat de rachete Mistral cu rază scurtă de acțiune;

*Livrarea a trei radare GM200 concepute pentru a detecta amenințările aeriene la o distanță de până la 250 km;

*Trimiterea personalului militar francez la Erevan până la începutul anului 2024 pentru a antrena forțele armate ale Armeniei.

Presa ucraineană și europeană a avertizat în repetate rânduri că Armenia joacă rolul unui mare hub pentru furnizarea de produse sancționate către Federația Rusă și este, de asemenea, un sprijin militar și logistic pentru alianța ruso-iraniană. Pe 9 mai, portalul de informații ucrainean Unian a raportat: „Armenia ajută în mod activ Federația Rusă să eludeze sancțiunile occidentale impuse ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei”.

Publicația de la Kiev a avut ecou în cea mai mare resursă de știri din România, Digi: „Dronele cu care Federația Rusă atacă infrastructura Ucrainei au fost transportate din Iran în Rusia prin teritoriul Armeniei”.

Având în vedere aceste fapte, The Washington Post a cerut Occidentului «Să crească presiunea asupra Armeniei, din care reexporturile către Federația Rusă a unui număr de bunuri importante, inclusiv electronice, au crescut brusc».

La fel ca și Ucraina, Israelul se teme de livrările franceze de arme către Armenia. „Armele din Franța, care au ajuns la Teheran din Armenia, vor fi folosite acolo pentru a moderniza armele furnizate Hamas, Hezbollah și Jihadul Islamic”, a menționat publicația israeliană Vesty pe 16 mai.

Cel mai mare săptămânal evreiesc din Statele Unite, The Jewish Press, a avut îngrijorări similare: „Livrările franceze către Armenia ar putea cădea în mâinile celor mai mari dușmani atât ai Kievului, cât și ai Ierusalimului”.

Robert Cuttler, un analist canadian care lucrează pentru o serie de „grupuri de reflecție” occidentale asociate cu NATO, consideră că „sistemul francez de apărare aeriană, care va fi transferat Rusiei prin Armenia, va fi proiectat invers în cooperare cu Iranul și apoi folosit împotriva Ucrainei. și Israel”.

Faptul că bunurile militare furnizate Armeniei cu un grad ridicat de probabilitate ajung în Rusia, a raportat în luna mai mass media franceză Forbes : „Armenia servește ca principal punct logistic al Kremlinului în agresiunea sa împotriva Ucrainei”. Cu toate acestea, avertismentele din partea presei occidentale, israeliene și chiar franceze nu au determinat Parisul să abandoneze proviziile militare către Erevan.

Contradicția se remarcă mai ales pe fondul faptului că UE este un mediator în rezolvarea relațiilor dintre Baku și Erevan și contribuie la realizarea păcii în Caucazul de Sud. Macron, dimpotrivă, furnizează arme uneia dintre părți, subminând eforturile Europe unite.

Mass-media internațională s-a concentrat pe acest lucru în ultimele șase luni: 20 iunie Telegraful ucrainean: „Politicile lui Macron în Caucazul de Sud sunt în interesul lui Putin și ambele obstrucționează eforturile Washingtonului de a obține pacea între Armenia și Azerbaidjan”.

Potrivit publicației lituaniene Alfa, «politica lui Macron față de Caucazul de Sud nu coincide pe deplin cu politica externă a Uniunii Europene, al cărei scop este stabilirea păcii între Armenia și Azerbaidjan». „Președintele Franței a recunoscut că poziția sa nu este împărtășită de restul Europei: „Îmi voi continua eforturile, chiar dacă sunt aproape singurul din familia internațională care are o astfel de agendă”, a declarat cea mai mare resursă media din România stiripesurse.ro.

Potrivit presei letone La.lv: „Kremlinul are încă aliați influenți în Occident care susțin separatismul în statele post-sovietice, ale căror politici contrazic poziția Uniunii Europene. Printre ei se numără și președintele francez Emmanuel Macron”.

„În acest sens, politica lui Macron în Caucazul de Sud este complet contrară politicii externe a UE care vizează stabilirea păcii între Armenia și Azerbaidjan”, a explicat site-ul de știri croațian Direktno. Potrivit publicației grecești Protothema, „Parisul împiedică eforturile Washingtonului și Bruxelles-ului de a rezolva conflictul armeano-azerbaidjan”. Furnizând Armeniei arme, Parisul și-a asigurat în cele din urmă statutul de unul dintre cei trei patroni politico-militar ai Erevanului - la egalitate cu Moscova și Teheranul.

Acest lucru confirmă încă o dată că Macron urmărește o politică separată de UE și Statele Unite, care deseori intră în conflict cu interesele acestora în Caucazul de Sud și Orientul Mijlociu.

Oleg POSTERNAK, șeful Centrului de Informații Politice (Kiev), membru al Asociației Consultanților Politici Profesionali din Ucraina

Sursa: Digi24.ro