Suma RUȘINOASĂ obținută de stat din privatizări

După ce a planificat să adune 230 de milioane de lei din privatizări, prima rundă de licitații organizate de stat în acest an a adus în buget doar 56 de mii de lei

Prima rundă de privatizare din acest an, organizată de Agenția Proprietăți Publice, a eșuat lamentabil. Deși Guvernul a scos la mezat întreprinderi, imobile și acțiuni în valoare de peste un miliard de lei, în speranța de a putea acumula 230 de milioane de lei, prima „încercare” i-a adus statului un venit de doar 56 404 lei.

Interes scăzut

În lista întreprinderilor de stat scoase la vânzare în acest an de către Guvern se regăsesc mai multe obiecte „tentante” precum „Aeroport Catering”, care se laudă cu profituri bune, Hotelul „Chișinău”, situat în centrul capitalei, sanatoriul „Constructorul”. Totuși, singurele lucruri pe care statul a reușit să le vândă sunt două pachete nesemnificative de acțiuni ale statului în fabricile „InLac” (1,494%, în valoare de 47314 lei) și „Carmez” (0,023%, în valoare de 9090 de lei).

„Nu am avut mai mulți solicitanți”, ne-a comentat Ludmila Balan, responsabilă din cadrul Direcției privatizare a Agenției Proprietăți Publice.

Un început cu stângul

Cu două săptămâni înaintea începerii rundei de negocieri, responsabilii de la Comisia Națională a Pieței Financiare l-au atenționat pe premierul Chiril Gaburici că privatizările preconizate pentru acest an, prin intermediul Bursei de Valori, ar putea eșua din cauza unor noi prevederi legislative care obligă instituția să obțină o licență specială pentru organizarea procesului de privatizare la Bursa de Valori.

„Au reușit să se încadreze în timp”, ne asigură Balan, precizând că problemele pe care le avea instituția nu au afectat în niciun fel rezultatele licitației.

De altfel, acțiunile de la „InLac” și „Carmez” au fost vândute anume la Bursa de Valori.

Niciun investitor străin

Așteptările autorităților față de procesul de privatizare au fost mult mai mari. În contextul unui deficit bugetar planificat de 3,976 de miliarde de lei, Ministerul Finanțelor spera să scoată cel puțin 230 de milioane de lei din privatizări. Un obiectiv cât se poate de realist dacă e să ținem cont de faptul că, anul trecut, statul a obținut, din privatizări, 213,9 milioane de lei.

În plus, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii și bloggerii din R. Moldova, care a avut loc la începutul acestui an, premierul României, Victor Ponta, a lăsat să se înțeleagă că România ar putea participa la procesul de privatizare din Republica Moldova. Mai mult, Ponta își exprima speranța că Guvernul Moldovei va acorda o atenţie mai mare ofertelor care vor veni din partea statului vecin.

„Nu am avut niciun investitor din afară interesat de vreun obiect scos la licitație”, ne asigură Ludmila Balan.

În total, anul acesta, la privatizare, au fost scoase 55 de bunuri proprietate publică de stat.

Potrivit Agenției Proprietăți Publice, nu a existat decât o ofertă pentru concursurile comerciale organizate în cadrul rundei de negocieri și nicio ofertă pentru concursurile investiționale la care au fost expuse cinematografele din orașele Fălești și Leova.

Prognoze pesimiste

Expertul economic Adrian Lupușor consideră că există șanse mari ca planul de privatizări prevăzut pentru acest an să nu fie îndeplinit, iar acest fapt va afecta încasările la buget.

„Acum sortimentul pieței este mai specific. Investitorii amână deciziile de a investi pornind de la recesiunea așteptată, incertitudinea politică, instabilitatea macroeconomică. În plus, rezultatele privatizărilor din anii precedenți arată că există și o vină a statului care are rețineri să cedeze proprietățile pe care le deține”, afirmă directorul executiv al Centrului analitic independent „Expert-Grup”.

Lupușor consideră drept o eroare faptul că Guvernul a amânat scoaterea la privatizare a companiilor gigantice precum „Moldtelecom” sau „Căile Ferate”. Potrivitlui, aceste întreprinderi perturbă mediul concurențial și generează și cheltuieli.

Giganții, în așteptare

În urmă cu doi ani, la insistența premierului Iurie Leancă, 13 companii importante, printre care „Barza Albă”, „Aroma”, „Tutun CTC”, „Moldtelecom”, Circul, „Air Moldova”, „RED Nord” și „RED Nord-Vest” au fost excluse din lista celor scoase la privatizare. Ministrul Economiei de atunci, Valeriu Lazăr, propunea angajarea unor companii de consultanță care să se ocupe de pregătirea acestor instituții pentru a fi vândute la un preț cât mai avantajos.

Deocamdată, întreprinderile nu au fost scoase la privatizare, asta chiar dacă actualul premier, Chiril Gaburici, s-a declarat deschis un adept al soluției de privatizare a tuturor întreprinderilor de stat.