Startupul Starcloud devine unicorn cu 1,1 miliarde dolari pentru centre de date orbitale, mizând pe racheta Starship și GPU-uri Nvidia în spațiu

Starcloud a atins o evaluare de 1,1 miliarde de dolari în urma celei mai recente runde de finanțare, devenind una dintre cele mai rapide startupuri care ajung la statutul de unicorn după absolvirea programului Y Combinator.

Runda de Serie A a companiei, încheiată la 17 luni după prezentarea din ziua de demo, a fost condusă de Benchmark și EQT Ventures. Acest nou val de capital confirmă interesul tot mai mare pentru externalizarea centrelor de date pe orbită, într-un context în care dezvoltarea lor pe Pământ este încetinită de limitări de resurse și obstacole politice. Totuși, modelul de afaceri se bazează pe tehnologii încă nevalidate și pe investiții masive în infrastructură.

Până acum, Starcloud a atras în total 200 de milioane de dolari și, în noiembrie 2025, a lansat primul său satelit echipat cu un GPU Nvidia H100. Mai târziu în acest an, compania va trimite pe orbită o versiune mai puternică, Starcloud 2, care va integra mai multe GPU-uri, inclusiv un cip Nvidia Blackwell și un blade de server AWS, împreună cu un computer dedicat minării de bitcoin.

În paralel, compania va începe dezvoltarea unei nave-centru de date gândită special pentru a fi lansată cu Starship, racheta reutilizabilă de mare capacitate construită de SpaceX, firma lui Elon Musk. Această navă, denumită Starcloud 3, va avea o putere de aproximativ 200 de kilowați, o masă de trei tone și va fi proiectată să se potrivească sistemului de tip „pez dispenser” folosit pentru dispunerea sateliților Starlink din Starship.

Fondatorul și CEO-ul Philip Johnston afirmă că Starcloud 3 ar putea deveni primul centru de date orbital cu costuri comparabile cu cele ale centrelor terestre, vizând un preț de circa 0,05 dolari per kW/oră de energie consumată — însă doar în condițiile în care costurile comerciale de lansare vor ajunge în jur de 500 de dolari per kilogram.

Provocarea majoră constă în faptul că Starship încă nu operează comercial. Johnston estimează că accesul comercial real se va deschide abia în perioada 2028–2029. Aceasta este situația tuturor proiectelor mari de centre de date spațiale: până când o nouă generație de rachete nu va lansa frecvent și la costuri reduse, calculul de mare putere în spațiu va rămâne prohibitiv. Iar un astfel de ritm operațional intens ar putea deveni realitate de-abia în anii 2030.

„If it ends up being delayed, we’ll just carry on launching the smaller versions on Falcon 9”, a declarat Johnston. „We’re not going to be competitive on energy costs until Starship is flying frequently.”

El explică faptul că, în esență, compania mizează pe două modele de afaceri. Primul este vânzarea de putere de procesare către alte nave spațiale aflate pe orbită; de exemplu, primul satelit Starcloud analizează date colectate de sateliții radar ai Capella Space. Apoi, pe termen mai lung, când costurile de lansare vor scădea semnificativ, centrele de date distribuite din spațiu vor putea prelua treptat sarcini de la centrele terestre.

Asta arată cât de nouă este de fapt această industrie. La conferința anuală GPU Technology Conference de săptămâna trecută, când CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a prezentat modulele de cip Vera Rubin Space-1, nu a menționat că niciun astfel de modul nu fusese încă produs sau pus la dispoziția partenerilor de dezvoltare ai companiei.

De fapt, numărul GPU-urilor avansate aflate pe orbită se măsoară doar în zeci de unități, în timp ce se estimează că Nvidia a vândut aproape 4 milioane de GPU-uri către marii furnizori de infrastructură de calcul terestră în 2025.

În plus, rețeaua de comunicații Starlink a SpaceX, cea mai mare constelație de sateliți de pe orbită, cu aproximativ 10.000 de nave spațiale, generează în total circa 200 de megawați de energie. În contrast, sunt în construcție centre de date terestre cu o capacitate cumulată de peste 25 de gigawați numai în Statele Unite, potrivit Cushman and Wakefield.

Johnston susține că Starcloud are deja un avans semnificativ față de competitori, deoarece a reușit să plaseze pe orbită primul GPU de clasă terestră. Acesta a fost folosit pentru antrenarea unui model de inteligență artificială direct în spațiu, în premieră, conform Starcloud, și pentru a rula o versiune a Gemini. Dincolo de performanță, el subliniază că firma deține acum date esențiale despre ce presupune operarea unui cip puternic în mediul spațial.

„An H100 is probably not the best chip for space, to be honest, but the reason we did it is we wanted to prove that we could run state of the art terrestrial chips in space”, a explicat el. Această experiență dificilă — un alt GPU, un Nvidia A6000, a cedat în timpul lansării — va ghida proiectarea viitoarelor generații de sisteme.

Lista provocărilor tehnice rămâne lungă: generarea eficientă a energiei, răcirea cipurilor care se încălzesc puternic și asigurarea fiabilității pe termen lung. Starcloud 2 va avea cel mai mare radiator pliabil montat vreodată pe un satelit privat. Johnston se așteaptă ca cel puțin încă două versiuni ale acestei nave să fie trimise pe orbită.

La aceasta se adaugă provocarea sincronizării. Cele mai mari sarcini de lucru de tip datacenter, mai ales pentru antrenarea modelelor de AI, necesită sute sau mii de GPU-uri care funcționează perfect coordonat. Pentru a realiza acest lucru în spațiu, vor fi necesare fie nave extrem de mari, fie legături laser puternice și fiabile între nave care zboară în formație. Majoritatea companiilor din acest domeniu consideră că aceste sarcini uriașe de training vor fi posibile abia după ce, într-o primă etapă, vor fi operate pe orbită sarcini mai simple de inferență.

Pe lângă Starcloud, și alte companii — precum Aetherflux, proiectul Suncatcher al Google și Aethero, care a lansat primul Jetson GPU al Nvidia în spațiu în 2025 — dezvoltă afaceri bazate pe centre de date orbitale.

„Elefantul din încăpere” rămâne însă SpaceX, care a cerut guvernului Statelor Unite permisiunea de a construi și opera un milion de sateliți destinați calculului distribuit în spațiu.

Confruntarea directă cu SpaceX este o perspectivă intimidantă pentru orice antreprenor, dar Johnston consideră că există loc pentru coexistență.

„They are building for a slightly different use case than us”, a spus el. „They’re mainly planning on serving Grok and Tesla workloads. It may be at some point that they offer a third party cloud service, but what I think they are unlikely to do is what we’re doing [as] an energy and infrastructure player.”