Somnul ne face mai fericiți. Calitatea somnului contează mai mult decât durata

Când avem un somn odihnitor, ne simțim mai bine și suntem mai fericiți, potrivit unui nou studiu. Nu atât numărul orelor de odihnă este important, cât calitatea somnului, susțin autorii săi.

Persoanele care au un somn odihnitor, de o bună calitate se bucură de o satisfacție mai mare cu privire la viață, au o stare fizică și psihică mai bună, se simt mai sănătoși și resimt mai puțin stres la locul de muncă, susține un studiu recent publicat în revista de specialitate PLOS One, citată de Hotnews.

Per ansamblu, oamenii sunt mai fericiți când dorm bine, au observat autorii săi, cercetători la Facultatea de Științe Sociale a Universității Charles din Praga, Cehia. Acesta este primul studiu care a urmărit impactul pe termen lung al duratei și calității somnului asupra calității vieții unei persoane.

Calitatea somnului ne influențează starea de bine

Prin intermediul unor chestionare, autorii săi au comparat satisfacția în viață, starea de bine, gradul de fericire și starea de sănătate raportată subiectiv de către participanții la studiu în raport cu durata somnului, calitatea lui și intervalul de odihnă sau așa-numitul „jet lag social”.

Fenomenul de „jet lag social” se referă la neconcordanța dintre ritmul circadian propriu (ciclul veghe-somn) și constrângerile sociale. Persoanele care lucrează în ture se pot confrunta, de exemplu, cu această problemă, la fel și „păsările de noapte” sau „bufnițele” – acele persoane care se culcă târziu în noapte și se trezesc târziu. Jet lagul social a fost asociat cu numeroase riscuri pentru sănătate: somn neodihnitor, hipertensiune, performanțe cognitive scăzute, tulburări metabolice și psihice.

Deși numărul orelor de somn și intervalul de odihnă nu sunt lipsite de importanță, calitatea somnului influențează cel mai mult acești parametri analizați, potrivit autorilor studiului ceh. „Este important când dormim și cât timp ne odihnim, dar persoanele care au un somn odihnitor se bucură și de o calitate mai bună a vieții, indiferent de intervalul și de durata somnului. În plus, urmărind 4.523 de persoane pe o perioadă de trei ani, am observat că acelea care și-au îmbunătățit somnul au avut și o îmbunătățire a calității vieții”, au concluzionat Michaela Kudrnáčová și Aleš Kudrnáč, coordonatorii studiului.

Tot mai mulți experți în somnologie cer să se renunțe la practica de a schimba ora de iarnă cu cea de vară, din motiv că perturbă ritmul circadian al organismului. Prn impactul pe care îl are asupra somnului, trecerea la ora de vară are multe efecte negative asupra sănătății și stării de bine a oamenilor.

Tulburările de somn sunt una dintre consecințele acestei convenții introduse în Primul Război Mondial pentru a economisi energie. Multe persoane se confruntă cu dificultăți de adormire sau trezire în zilele care urmează trecerii la ora de vară.

Trecerea de la ora de iarnă la cea de vară are loc în fiecare an în ultima duminică din luna martie. În acest an, ceasurile se vor da cu o oră înainte în noaptea dintre 25 și 26 martie, când ora 03.00 va deveni 04.00.

Deși unul dintre argumentele în favoarea modificării orei standard (ora de iarnă) este riscul mai redus de accidente rutiere, studiile recente arată că ea crește acest pericol, cel puțin în prima săptămână de la schimbarea orei. Adaptarea la noul program de somn durează aproximativ o săptămână, iar în acest interval, suntem mai predispuși la accidente în trafic, susține un studiu publicat în American Economic Journal.

Risc mai mare de infarct și atac cerebral

Somnul insuficient sau neodihnitor scade atenția și nivelul de vigilență la volan, dar și în activitățile de zi cu zi. În prima zi de luni după trecerea la ora de vară, accidentele de muncă sunt mai numeroase și mai grave decât în alte zile, iar asta pentru că angajații dorm, în medie, cu 40 de minute mai puțin, arată un alt studiu, în publicația Journal of Applied Psychology.

Medicii Academiei Americane de Neurologie au observat și o creștere temporară a numărului de accidente vasculare cerebrale de tip ischemic după schimbarea orei de iarnă cu cea de vară. Accidentele vasculare ischemice reprezintă cel mai comun tip de atacuri cerebrale și sunt cauzate de blocarea unui vas de sânge din creier cu un cheag.

În prima zi de luni după trecerea la ora de vară, medicii americani raportează cu 24% mai multe cazuri de infarct miocardic, arată un studiu derulat în perioada 2010-2013 și publicat în BMJ.