Sfatul Țării de la Chișinău vota, pe 27 martie 1918, UNIREA Basarabiei cu România: „Memoria românilor dintre Prut și Nistru NU va apune niciodată”

Optzeci și șase de membri ai Sfatului Țării de la Chișinău au votat acum 102 ani, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România.

În acea zi istorică, doar trei deputați votaseră împotriva Unirii (un bulgar și doi ucraineni), iar alți 36 se abținuseră de la vot.

Actul Unirii repara o nedreptate istorică, după ce o parte a Țării Moldovei fusese alipită la Rusia în 1812 și numită gubernia Basarabia. După 21 de ani, în 1939, pactul Ribbentrop-Molotov, convenit de Hitler și Stalin, rupea din nou Basarabia de la România și o alipea la URSS.

„Să nu uităm niciodată istoria glorioasă a unificării românilor într-un singur teritoriu - România Mare. Clădirea Sfatului Țării, care este un monument istoric valoros, necesită imperios să fie restaurată. Din păcate, în 30 de ani de independență, guvernările din Republica Moldova, de o manieră lașă, au lăsat clădirea să degradeze, sperând probabil că, odată cu desuetudinea imobilului, se va spulbera și memoria istorică a românilor dintre Prut și Nistru. Doar că politicienii de pe Bâc au greșit. Nu va apune niciodată, ci va rămâne mereu vie amintirea celui 27 martie 1918, când 86 de membri ai Sfatului Țării au votat Unirea Basarabiei cu România. Cinstire eternă făuritorilor României Mari!”, declară astăzi Ana Guțu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României.



Conţinutul Actului Unirii

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Această unire se face pe următoarele baze:

Sfatul Ţarii actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaşte de Guvernul român.

Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.

Competenţa Sfatului Ţării este:

a) votarea bugetelor locale;
b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor;
c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.

Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.

Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.

Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.

Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.

Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.

Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.

Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.

Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării, I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan