„Şeful Brexitului“ a ajuns la Bucureşti: România lasă să se înţeleagă că nu va negocia separat cu Marea Britanie

Sursa: zf.ro

►Peste 150.000 de români lucrează în Mare Britanie

►Volumul schimburilor comerciale între cele două ţări a fost de 3,9 mld. euro în 2015

►Excedentul comercial al României cu Regatul Unit este de aproape 1 mld. euro.

România nu sus­ţine negocieri se­pa­rate în pro­ce­sul de di­vorţ din­tre Ma­rea Bri­tanie şi UE.

În aceeaşi vreme, vrea să fie în centrul deciziei – cel puţin aşa a anunţat săptămâna trecută guvernul după întâlnirea, la Bucureşti, cu francezul Michel Barnier, nego­ciatorul-şef al Comisiei Euro­pene pentru Brexit.

Bar­nier se află într-un tur­neu în UE pen­tru a afla poziţia ţărilor mem­­­bre în raport cu pre­­vede­rile articolului 50 din Tratatul Uni­­­u­nii Euro­pene, a cărui invo­care de către Marea Britanie va fi punctul de plecare pentru dis­cu­ţiile ce se anticipează ten­sio­­nate privind părăsirea de fac­to de către britanici a UE.

„Este important ca nego­cierile ce vor avea loc între Uniunea Europeană şi Regatul Unit să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre în format UE 27 şi a instituţiilor europene cu privire la elementele negociate. Op­ţi­unea României în ceea ce pri­veşte discuţiile privind viitorul Uni­unii Europene este clară: ţara noastră doreşte să fie parte a nucleului de integrare euro­pea­nă având mijloacele şi voinţa poli­tică necesare pentru a aduce valoare adăugată în această dezbatere“, a anunţat guvernul de la Bucureşti.

O notă care spune ceva, dar nu tot. De pildă nu spune care va fi poziţia Ro­mâniei, dacă Marea Britanie nu va renunţa la pretenţia de a limita fluxul muncitorilor din UE pe propria-i piaţă a muncii în schimbul păstrării avantajului pieţei unice. Grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia) a anunţat deja că nu va accepta ca Marea Bri­tanie să limiteze accesul forţei de muncă din UE pe piaţa bri­ta­nică. Dacă va impune acest lucru, atunci votul va fi pentru blocarea accesului liber al britanicilor pe piaţa unică. Este ceea ce se cheamă un „Brexit dur“, lucru de care multe com­panii britanice şi o bună parte a partenerilor acestora se tem.

România nu a avut o astfel de poziţie tranşantă, dar este evident că e interesată într-un înalt grad de turnură pe care o vor lua evenimentele. Aşa cum se văd lucrurile acum, Ro­mâ­nia nu are interesul să asiste la un Brexit dur. În acest moment peste 150.000 de români lucrează în Mare Bri­tanie. La un volum al schim­burilor co­merciale între cele două ţări de 3,9 miliarde de euro la nivelul lui 2015, excedentul comercial al Ro­mâniei cu Regatul Unit este de aproa­pe 1 mld. euro.

Evident că acest comerţ şi balanţa pozitivă ar fi afectate dacă Marea Bri­tanie va pierde accesul la piaţa UE, limitând, automat, accesul produselor din Uniune pe piaţa proprie. Mai este un lucru cu totul particular pentru adminis­tra­ţia de la Bucureşti.

România va deţine în prima jumătate a lui 2019, pentru prima dată în istoria ei, preşedinţia rotativă a Consiliului UE; adică în pe­rioada de încheiere a nego­cierilor pentru Brexit. Tonul Bucureştiului rămâne ponderat aşadar, departe de stridenţele altor membri ai UE: e nevoie de o viziune comună a statelor şi a instituţiilor în legătură cu ele­mentele negociate.

Ce înseamnă asta vom vedea după martie 2017 când britanicii vor invoca articolul 50 din Tratatul UE care face po­si­bilă ieşirea din Uniune. Deo­cam­dată câinii războiului din ambele tabere se antrenează.

Sursa: zf.ro