Satisfacția studenților la universitățile din Moldova în ușoară creștere, dar favoritismul și problemele de integritate persistă

Un nou studiu național asupra integrității academice în universitățile din Republica Moldova a fost lansat de Ministerul Educației și Cercetării. Studiul, realizat de Magenta Consulting, face parte din Proiectul „Învățământul Superior din Moldova”, susținut de Banca Mondială, și oferă o perspectivă actualizată asupra percepțiilor și experiențelor studenților și cadrelor didactice legate de integritate, plagiat, fraudă, corupție, hărțuire sexuală și utilizarea inteligenței artificiale. Prima ediție a acestui studiu a avut loc în 2024. Lansarea a avut loc în cadrul conferinței naționale „Integritate și calitate în învățământul superior” de la Chișinău.

Datele au fost adunate între 7 octombrie și 19 noiembrie 2025, printr-un sondaj la care au participat 3.635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități ale țării. Rezultate arată un nivel ridicat de satisfacție al studenților față de procesul educațional, în creștere ușoară față de 2024. Aproximativ 50% dintre studenți și-ar recomanda universitatea, iar indicatorul de loialitate (Net Promoter Score) a urcat de la 34 în 2024 la 39 în 2025. Studenții apreciază în mod special digitalizarea administrativă, calitatea materialelor didactice, interacțiunea cu profesorii și dotarea spațiilor de studiu. Accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități rămâne însă o provocare cheie.

În privința integrității academice, atât studenții cât și cadrele didactice consideră foarte grave practicile de asumare a unor lucrări realizate de alții, mita pentru note, sau hărțuirea sexuală. Comparativ cu anul anterior, a crescut inacceptarea față de fraudele clasice, reflectând o cultură de intoleranță față de asemenea comportamente. Totodată, utilizarea inteligenței artificiale pentru reformulare de texte sau generarea de idei, fără recunoașterea contribuției ei, este văzută cu mai multă îngăduință, mai ales de către studenți, sugerând o nevoie de reguli mai clare și mai bine comunicate.

Studiul relevă copiatul, favoritismul la evaluare și utilizarea neetică a inteligenței artificiale drept practici frecvente, în timp ce mita, vânzarea de teze sau hărțuirea sexuală sunt considerate rare, dar nu inexistente.

Studiul semnalează că favoritismul de către cadrele didactice este cel mai frecvent raportat de studenti (19% spun că s-a întâmplat cu siguranță), în timp ce hărțuirea sexuală a cadrelor de către studenți și viceversa nu este percepută ca un fenomen sigur (86% și 83% respectiv). 9% dintre studenți cunosc cazuri de cumpărare de teze, iar 7% au raportat mituirea pentru note sau promovare.

Cadrele didactice confirmă incidența scăzută a corupției, dar observă dificultăți în detectarea plagiatului și a utilizării inteligenței artificiale. Deși universitățile au coduri de etica si softuri antiplagiat, acestea sunt rar utilizate în lucrările curente, iar politicile AI sunt adesea inexistente sau neclare.

Majoritatea cadrelor didactice nu au întâmpinat frauda academică în ultimul an. În cazurile rare, lucrarea sau examenul sunt anulate, se acordă note insuficiente, și se oferă șansa de refacere a lucrării.

Cadrele didactice consideră mecanismele de raportare eficiente, și încurajează semnalarea încălcărilor. Studenții știu unde să raporteze corupția sau hărțuirea, dar sunt mai dornici să raporteze hărțuirea decât corupția. Încrederea în sancționarea sesizărilor rămâne scăzută la corupție. Participarea la instruiri a crescut comparativ cu 2024, dar raportările sunt puține, iar finalitatea lor nu este clară pentru mulți.

Autorii studiului subliniază progresul în integritatea academică, dar și provocările în aplicarea regulilor, transparența sancționării și adaptarea la riscurile AI. Clarificarea normelor AI, extinderea instrumentelor antiplagiat și sancționarea fermă și transparentă sunt cruciale pentru un mediu academic corect și responsabil.

Studiul poate fi consultat aici.