SALARIUL DECENT pentru o familie din R. Moldova trebuie să fie de 30 de mii de lei pe lună, susține un fost oficial

Venitul unei familii de patru persoane în R. Moldova ar trebui să fie de cel puțin 30 de mii de lei pe lună pentru ca aceasta să aibă un trai decent.

Declarația îi aparține lui Sergiu Sainciuc, fost viceministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, actual vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

„În 2015, salariul mediu pe economie a fost de 4 611 lei și încă 1 000 de lei impozite. Dar acest salariu asigură un nivel de trai decent angajatului? Care ar trebui să fie venitul unei familii de patru persoane cu doi adulți pentru a avea un trai decent? S-a făcut un studiu comandat de sindicate, unde au fost incluse costuri reale: îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, necesitatea de a cumpăra un apartament pe parcursul vieții și cele necesare în casă, dar și ieșiri periodice la teatru, film sau vacanțe. Pentru doi tineri care să muncească 35 de ani a reieșit că venitul ar fi trebuit să fie de peste 30 de mii de lei, adică un salariu de cel puțin 15 000 de lei pe lună pentru fiecare”, a declarat, astăzi, Sainciuc în cadrul Conferinței Internaționale MACRO 2016, organizată la Chișinău de „Expert Grup”, cu susținerea Friedrich-Ebert-Stiftung.

Salariile actuale mici, însă, alungă forța de muncă din R. Moldova.

Potrivit lui Vadim Brânzan, investitor internațional, absolvent Harvard MBA, oamenii educați pleacă R. Moldova și cei care rămân nu corespund cerințelor economiei.

„Nu ține de educație, ci și de economie și societate. Salariile nu pot fi mărite prin decret prezidențial, ci depind de starea economiei. Pentru a îmbunătăți lucrurile în economie, trebuie să vedem care este avantajul competitiv al țării și să începem să pregătim cadrele care să corespundă direcției strategice de dezvoltare. Republica Moldova, fiind o punte între Est și Vest și cu o populație încă destul de bine educată și care cunoaște limbile străine, poate să găzduiască sectoare inovatoare, cum ar fi IT. Solurile fertile oferă și ele oportunități. Republica Moldova este capabilă să facă un salt de la economie agrară la una bazată pe cunoștințe pentru că încă mai are oameni instruiți și are flexibilitate. Dacă se vine cu un plan strategic de dezvoltare pe 15-20 de ani și se alocă resursele necesare în educație, se poate avansa ușor. Altfel, în 5 ani riscăm să pierdem și capitalul uman pe care îl mai avem”, a declarat Brânzan în cadrul aceluiași eveniment.

Fostul premier Ion Sturza, președinte al „Fribourg Capital”, afirmă că demografia a devenit cuvântul-cheie în discuțiile marilor investitori ai lumii, iar „talentele” din R. Moldova vor fi atrase de alte state.

„Europa îmbătrânește, Germania nu are practic șomaj, piața forței de muncă e pentru prima dată în minus. Pe acest fundal, aspiratorul de forță de muncă își va tura capacitatea sa la maximum. Una dintre motivațiile pentru liberalizarea regimului de vize cu UE a fost și demografia în descreștere din Europa. Și prima care va aspira talentele din Republica Moldova este România, unde vor pleca medicii, specialiștii buni și unde vor avea un nivel de viață mai decent. Să nu ne facem iluzii cu paradisurile IT sau ZEL Bălți ca model de dezvoltare pentru Republica Moldova. În Republica Moldova nu mai este forță de muncă, nu mai sunt dornici de a sta la strung, chiar și pentru 500 de euro. Sistemul educațional al Republicii Moldova este în primejdie existențială, scade numărul de copii în școli și universități. Acesta este inclusiv rezultatul reformelor inițiate cu intenții bune de Ministerul Educației în 2009. S-a vrut o educație bună pentru copii, problema e că nu mai avem pe cine instrui”, a spus Ion Sturza.

În cadrul Conferinței Internaționale MACRO 2016 a fost lansat și Raportul de Stare a Țării în care experții constă că Republica Moldova, ajunsă la cei 25 de ani de independență, se confruntă cu una dintre cele mai acute și complexe crize din scurta sa istorie. După șocul economic, valutar și bancar din 2015-2016, Republica Moldova a devenit mai vulnerabilă ca niciodată, intrând într-o perioadă de creștere economică anemică, care ar putea dura cel puțin 5 ani. Pe lângă constrângerile externe, cauza principală care a agravat situația economică a țării ține de eșecurile majore de guvernare din ultimii ani, potențată de fenomenul „scurgerii de creieri”. Iar această criză sistemică profundă poate fi soluționată numai prin revoluționarea mecanismului de guvernare.