Rusia acuză România că folosește Portul Giurgiulești pentru arme către Ucraina și neagă sprijinul moldovenilor pentru unire

Un oficial rus acuză România că ar utiliza Portul Giurgiulești pentru tranzitul de armament și alte mărfuri destinate Ucrainei și susține că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu își doresc unirea cu România.

Iuri Pilipson, directorul celui de-al doilea departament european al MAE rus, a declarat într-un interviu că România furnizează Ucrainei armament prin Portul Giurgiulești, iar populația Republicii Moldova nu ar dori unirea cu țara noastră.

„Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către 'reunificarea economică', fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport 'în procesul de reconstrucție a Ucrainei'. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a afirmat oficialul rus.

Iuri Pilipson a comentat și subiectul unirii dintre România și Republica Moldova, tot mai des discutat în ultima perioadă atât la Chișinău, cât și la București. Deși un sondaj realizat în mai 2026 arată că 41% dintre cetățenii moldoveni s-au declarat pro unire, diplomatul rus susține existența unei „majorități covârșitoare” a moldovenilor care nu ar sprijini acest demers.

„Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita 'unire', cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”, a mai spus Iuri Pilipson.

În același timp, alte cercetări sociologice indică o deschidere mai mare față de un eventual proiect unionist. Potrivit unui sondaj din martie 2026, 44% dintre cetățenii aflați în Republica Moldova și 60,8% dintre cei care trăiesc în diaspora ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum.

Oficialul rus a comentat și regimul sancțiunilor europene împotriva Moscovei. El susține că restricțiile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei ar avea efecte negative chiar asupra „celor care le concep”, în contextul în care țările membre au adoptat, la finalul lunii iulie, cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse.

„După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea 'pachet de sancțiuni', consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a declarat Iuri Pilipson.

În același interviu, el a avut și cuvinte de apreciere pentru conducerea de la Sofia, pe care a lăudat-o pentru poziția sa recentă față de Ucraina.