RULETA judecătorească. Cine sunt judecătorii „SALVAȚI” de dosare penale și cei care ajung sub anchetă

Duble standarde // Cum s-au eschivat Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii de la cercetarea penală a unor judecători care au dictat hotărâri scandaloase și păguboase

Decizia de marți a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost permisă cercetarea penală a judecătoarei Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, a scandalizat opinia publică.

O bună parte a societății civile a criticat hotărârea CSM și pentru faptul că anterior acesta a respins demersurile procurorului general de pornire a urmăriri penale pe numele unor judecători în cazuri mult mai grave, iar în alte situații a „ajutat” „judecători-raideri” și „judecători-spălători de miliarde” să plece onorabil din sistem.

Nici Procuratura Generală nu a avut o practică uniformă în raport cu potențialii „judecători-penali”.

Alt judecător, altă abordare

La 23 mai curent, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, semna o ordonanță de respingere a cererii de cercetare penală a unui judecător de instrucție de la Judecătoria Buiucani, acuzat că ar fi pus sechestru pe conturile unei companii care nu avea nicio calitate procesuală într-un dosar penal pe care îl examina.

Se întâmpla cu doar o zi înainte ca procurorul general interimar, Eduard Harunjen, să se adreseze CSM cu cererea de a elibera acordul pentru pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a Domnicăi Manole, care, potrivit unei decizii a Curții Supreme de Justiție, ar fi emis o hotărâre ilegală, atunci când a dispus obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze referendumul pentru care s-au adunat peste 400 de mii de semnături.

Pavliuc, intangibilul

În ordonanța de refuz semnată de Morari, procurorul argumentează că judecătorul Ghenadie Pavliuc, cel care printr-o decizie emisă pe 27 noiembrie 2015 a dispus blocarea conturilor firmei „Ritlabs”, care nu avea nicio calitate procesuală în dosar, nu poate fi tras la răspundere penală, pentru că „judecătorii personal ar trebui să fie complet absolviți de răspundere în ceea ce privește reclamațiile făcute direct în potriva lor, în legătură cu exercitarea cu bună credință a funcțiilor lor”.

Decizia lui Pavliuc a fost anulată ulterior de Curtea de Apel, dar timp de o lună a blocat activitatea companiei.

Procurorul anticorupție notează că erorile judiciare ar trebui să facă obiectul unei căi de atac, iar alte greșeli judiciare ar trebui să conducă la o cerere a părții nemulțumite împotriva statului.

Precizăm că Pavliuc a examinat mai multe solicitări ale procurorilor anticorupție de punere sub arest sau prelungirea arestului unor demnitari importanți cercetați de PA. De cele mai multe ori, acesta a dat curs solicitărilor.

Tot despre acesta se spune că ar fi rudă, prin alianță, cu liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.

Ce nu vede procurorul?

În aprilie 2015, patru judecători de la CSJ au emis o hotărâre prin care au obligat Ministerul Finanțelor să îi plătească 14 milioane de lei companiei „Basconslux” (cea care construiește blocuri sociale pentru judecători și procurori – n.r.) pentru demolarea Stadionului Republican în anul 2007.

Hotărârea în favoarea agentului economic a fost luată în pofida faptului că nu a existat un contract de achiziții publice prin care firma să fi fost angajată pentru executarea lucrărilor, termenul de prescripție pentru atacarea în judecată a expirat demult, iar compania nu a achitat integral taxa de stat atunci când s-a adresat în judecată.

La un an de la acea decizie controversată, judecătorii Iulia Sârcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea și Ion Druță au fost sancționați disciplinar cu mustrare pentru că au „încălcat normele imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției”.

Membrii Colegiului Disciplinar al CSM au stabilit, pe 25 aprilie curent, că „un judecător nu este în drept să dea „viață” unui act juridic care nici nu s-a născut, or contactul de demolare a stadionului este nul, pentru că nu a fost trecut prin procedura de achiziții publice”.

Cazul a fost mediatizat pe larg, fiind aspru criticat și de un membru al CSM, iar Ministerul Finanțelor a acuzat cei patru magistrați de „prejudicierea în proporții deosebit de mari a bugetului de stat”. Cu toate acestea, procurorul general nu a manifestat niciun interes pentru modul în care au înfăptuit justiția acești judecători.

„Finpar Invest” i-a purtat noroc lui Corcea

La fel de impasibil a rămas procurorul general și față de magistratul Judecătoriei Centru, Nicolae Corcea, cel care a hotărât că firma „Finpar Invest”, despre care se spune că ar fi controlată de Vlad Plahotniuc, are dreptul să construiască un hotel cu 13 etaje în locul cafenelei „Guguță” din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, contrar unei decizii anterioare adoptate de Consiliul Municipal Chișinău (CMC).

La fel ca în cazul Domnicăi Manole, hotărârea lui Corcea a fost ulterior anulată prin decizia instanței de recurs. Judecătorii Curții de Apel au stabilitcă „hotărârea primei instanțe este în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar normele de drept material sunt aplicate eronat”.

Aceste observații nu au fost însă luate în calcul de procuror ca în cazul dosarului privind organizarea referendumului. Mai mult de atât, acțiunile judecătorului Cornea nu au ajuns nici în vizorul inspecției judiciare pentru eventuala atragere la răspundere disciplinară a magistratului.

„Raiderii” și „spălătorii”, trecuți cu vederea

La fel au stat lucrurile și în cazul așa-zișilor „judecători-raideri” Gheorghe Gorun și Ion Goncear. Aceștia au plecat onorabil din sistemul judecătoresc, beneficiind și de indemnizații substanțiale de demisie, chiar dacă au permis atacurile raider asupra „Moldova Agroindbank” (MAIB) .

La începutul lunii martie 2013, Gorun a emis o ordonanță prin care o companie olandeză a fost deposedată ilegal de un pachet de acțiuni în mărime de 4,99% de la MAIB.

Iar Goncear a interzis, o lună mai târziu, Băncii Naționale a Moldovei (BNM) să se implice în cazul „Moldova Agroindbank”.

Deși înche­ie­rea lui Gan­cear a fost anulată de Cur­tea de Apel Chi­și­nău, sco­pul acesteia a fost atins, noii acțio­nari ai MAIB au reușit să schim­be con­du­ce­rea băncii care astăzi se confruntă cu grave probleme, dacă e să credem BNM.

Procurorul general nu a cerut cercetarea penală a acestor magistrați, chiar dacă acțiunile lor au fost calificate drept „atacuri raider”, iar deciziile au fost anulate de instanțele de apel.

Nu a fost solicitat acordul pentru pornirea urmăririi penale nici în privința vreunuia dintre cei 18 judecători implicați în așa-zisa „spălătorie rusească”. Procurorii își argumentează „neputința” prin faptul că ordonanțele emise de ei nu au fost contestate și anulate, deci nu există temei de a le considera ilegale (!).

Salvați de CSM

Au existat însă și cazuri în care CSM a respins solicitarea procurorului general de a-i ancheta penal pe unii judecători. La 7 iulie 2015, un refuz de acest fel viza pornirea urmăririi penale în privința judecătorilor CSJ Ion Druță, Iulia Sârcu și Valentina Clevadî, care au pronunțat sentința în dosarul „Aroma Floris”.

Procurorul general și-a argumentat atunci sesizarea prin faptul că există bănuială rezonabilă că magistrații ar fi pronunțat cu bună știință o decizie contrară legii.

Decizia CSM a fost contestată la CSJ, iar la 15 aprilie curent colegii celor trei judecători vizați au decis că în acest caz nu va exista un dosar penal. Asta chiar dacă Druță, Sârcu și Clevadî au obligat statul să-i plătească unui avocat patru milioane de lei, sumă pe care acesta o pretindea de la o firmă letonă, „Aroma Floris”.

Decizia celor trei a fost ulterior anulată de un alt complet de judecată de la CSJ, care au constatat că „s-a admis încălcarea flagrantă a normelor constituționale și lezarea intereselor publice”, iar ilegalitatea hotărârii luată cu votul președintelui Asociației Judecătorilor din R. Moldova, Ion Druță, a fost confirmată ulterior și de o decizie CEDO care a declarat inadmisibil demersul avocatului moldovean.

De altfel, Druță a judecat dosarul „Aroma Floris” și în instanța de fond, în 2010, atunci când era președinte al Judecătoriei Botanica, fapt considerat drept o încălcare gravă.

Dosare pentru judecători antisistem?

Domnica Manole nu este prima magistrată care se alege cu dosar penal după ce a criticat situația din sistemul judecătoresc.

În primăvara anului trecut, CSM a eliberat acordul pentru urmărirea penală a altor cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău care ar fi comis o eroare în redactarea unei hotărâri judecătorești și pe care au corectat-o de îndată ce au observat-o.

Judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Ion Secrieru și Iurie Cotruță au fost cercetați penal pentru pronunțarea cu bună știință a unei decizii contrare legii.

Cazul a ieșit la iveală după ce șeful CSJ, Mihai Poalelungi, a expediat o scrisoare CSM-ului prin care a cerut sancționarea disciplinară a celor cinci, iar ulterior membrul Consiliului, Teodor Cârnaț, a sesizat CNA-ul pe marginea acestui caz.

Cel puțin doi dintre acești judecători, Marian Anton și Ion Secrieru, sunt cunoscuți ca fiind critici aprigi ai situației din sistemul judecătoresc. Anton chiar l-a acuzat pe Poalelungi de încercare de răfuială pentru poziția pe care o are, iar Ion Secrieru a afirmat că ar fi vorba despre o răzbunare din partea unor colegi de la CSJ, cărora nu le-au convenit verdictele dictate de el în mai multe dosare, inclusiv în cazul „Aroma Floris”.

Acest articol este finanţat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.