Rosatom, acuzată de nereguli grave la centrala nucleară din Egipt, ridică semne de întrebare asupra siguranței proiectului Paks II din Ungaria

Compania rusă Rosatom, care construiește o centrală nucleară în Ungaria, este acuzată de încălcări grave ale standardelor de siguranță în legătură cu un proiect asemănător ce vizează ridicarea unei centrale identice în Egipt.

Conform unor documente interne obținute de o publicație internațională, Rosatom, compania rusă de energie nucleară responsabilă de construcția centralei din Ungaria, este ținta unor numeroase acuzații privind posibile încălcări serioase ale standardelor de siguranță în cadrul proiectului similar din Egipt.

Într-o scrisoare confidențială, datată 4 iunie și adresată unui director Rosatom, Autoritatea Egipteană pentru Centrale Nucleare semnalează o serie de „defecte” care afectează funcționarea reactoarelor, precum și „neglijență intenționată” și încălcări ale „siguranței nucleare” constatate în timpul construcției centralei nucleare El Dabaa din Egipt.

Prim-ministrul egiptean Mostafa Madbouly a declarat, în iulie 2026, că se așteaptă finalizarea tuturor celor patru reactoare nucleare de la El Dabaa până în anul 2030. Primul reactor este programat să înceapă producția de energie până în 2028.

Centrala egipteană construită de Rosatom va folosi aceeași tehnologie de bază ca proiectul centralei nucleare Paks II din Ungaria, ceea ce ridică semne suplimentare de întrebare privind nivelul de siguranță al ambelor proiecte.

După declanșarea invaziei în Ucraina, Rosatom a încercat să convingă guvernele din statele Uniunii Europene că rămâne un partener competent și de încredere pe piața energiei nucleare, în pofida contextului geopolitic și a criticilor tot mai dure.

„Pentru UE, siguranța nucleară este o prioritate cheie”, a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei, care a mai spus că nu era la curent cu informațiile din documentele confidențiale privind standardele scăzute de securitate ale centralei Rosatom din Egipt.

Nicio acuzație din documentul citat nu a fost „confirmată în cadrul procedurilor contractuale, tehnice și de supraveghere prevăzute de proiect”, a transmis compania rusă Rosatom, care respinge responsabilitatea pentru neregulile semnalate.

Proiectul Paks II, aprobat în 2014 de Viktor Orbán, a devenit un simbol al apropierii Ungariei de Federația Rusă și al pătrunderii tehnologiei energetice ruse în Uniunea Europeană. Lucrările au început în februarie 2026. Proiectul este dezvoltat de Rosatom, companie de stat rusă controlată de Kremlin, care derulează proiecte similare și în Turcia și China.

Totodată, Guvernul Germaniei a aprobat, în iulie 2026, semnarea unui acord ce permite uneia dintre subsidiarele Rosatom să contribuie la producerea de combustibil nuclear pentru o centrală din Saxonia Inferioară. Executivul german a anunțat că acordul va fi supus unor controale stricte de securitate națională.

În scrisoarea transmisă de autoritatea egipteană către Rosatom, un oficial al agenției precizează că unitățile de reactoare încă neterminate s-au confruntat deja cu defecte.

„A existat o reapariție a defectelor serioase la beton, inclusiv goluri în spatele placajului metalic la Unitatea 4, defecte în plăcile fundamentale ale Unităților 1, 2 și 3, care au necesitat un an pentru a fi reparate, și defecte în structura celulară din peretele cilindric al clădirii reactorului la Unitatea 4”, se menționează în document.

Ulterior, agenția egipteană acuză Rosatom de „metode înșelătoare” și „muncă fictivă”, prin care compania ar încerca să demonstreze că peste jumătate din construcția centralei a fost realizată, „în timp ce o inspecție vizuală la fața locului arată clar că clădirile principale ale insulei nucleare sunt încă în faza de construcție subterană”.

Autoritatea egipteană susține că Rosatom întreține și o cultură profesională necorespunzătoare. Angajații ruși de la centrala nucleară ar fi fost surprinși în posesia „băuturilor alcoolice interzise” pe șantier, ar fi folosit „permise falsificate și s-au dat drept alții pentru a obține acces neautorizat”. De asemenea, ar fi realizat mai multe „fotografii și videoclipuri realizate pe șantier”, care au fost publicate ulterior pe rețelele sociale.

China a deschis frontul comercial al Arcticii, reducând durata transportului pe ruta nordică de la aproximativ 40 la 18 zile, într-o primă cursă regulată ce marchează ambițiile economice tot mai mari în această zonă strategică.