O nouă TEORIE dă speranțe pentru tratamentul oricărei pandemii viitoare. Remediul contra COVID-19 ar putea exista pe fundul oceanelor.

Oamenii de știință care cercetează viața marină susțin că oceanul ar putea oferi remedii pentru o serie de boli dacă s-ar face mai multe cercetări în acest sens. În prezent, aproximativ 80% din suprafața oceanelor este încă necartografiată, ceea ce înseamnă că potențialul complet al acestora, ca resursă pentru medicină, este încă în mare parte necunoscut.

Oceanul a fost privit, de secole, ca o resursă pentru diverse remedii medicale, dar acum, cu atât mai mult, oamenii de știință spun că sunt necesare mai multe resurse pentru a valorifica potențialul mediului marin.

Dr. Vladimir Ryabinin, coordonatorul unui proiect lansat tocmai pentru a răspunde nevoilor acestor cercetări, susține că oceanul ne-ar putea ajuta să găsim un remediu pentru o serie de boli - inclusiv pentru cele cauzate de Covid-19.

"Oceanul ne poate ajuta să generăm câțiva compuși care sunt capabili să distrugă rezistența bacteriilor la antibiotice. Mulți oameni din spitale mor acum, nu din cauza Coronavirusului, ci din cauza infecției secundare. Deci, există unele proprietăți antivirale [și] proprietăți de stimulare a imunității. Avem nevoie urgentă de această cercetare", a spus cercetătorul, citat de Euronews., transmite Digi24.ro.

Însă, pentru a cerceta cu atenție potențialul oceanului, este nevoie de mai mult timp. Profesorul Vladimir Ryabinin atrage atenția că unul dintre cei mai importanți factori care încetinesc continuarea cercetărilor marine îl reprezintă exact lipsa noastră de înțelegere a ceea ce există în apă. "Știm atât de puțin, încât nici nu știm ce ar putea fi acolo pentru a fi descoperit. Gândiți-vă la numărul simplu, dar șocant, că peste un milion de specii poate că încă așteaptă să fie descoperite - să nu mai vorbim de proprietățile medicale", spune dr. Ryabinin. Deși este sceptic cu privire la faptul că oceanul ar putea oferi un remediu strict pentru Covid-19, el crede însă că ar putea oferi un ajutor semnificativ sub mai multe aspecte în combaterea virusului.

"Pentru aceasta trebuie să oferim cercetării medicale a oceanelor amploarea pe care o merită. Dar va dura ceva timp, pe care poate că nu îl avem", spune cercetătorul.

Aceeași opinie este susținută și de profesorul Alan Deidun, de la Universitatea din Malta. Întrebat fiind dacă crede că pe fundul oceanului ar putea fi găsit un leac pentru viruși precum Covid-19, el a răspuns că există această posibilitate, dar că un astfel de proces durează, astfel că, dacă se va începe cercetarea acum, ar putea fi găsit tratamentul pentru o viitoare pandemie care ar putea apărea în anii următori.

În acest context, profesorul Alan Deidun subliniază necesitatea unor investiții mai mari în cercetarea marină, pentru a se putea valorifica cu adevărat potențialul oceanului. El a comparat statistica conform căreia 80% din ocean este încă necartografiat și neexplorat, cu faptul că sunt hărți pentru peste 99,9% din suprafața Lunii și 95% din suprafața lui Marte.

Deja s-au făcut ample cercetări privind potențialul de se a dezvolta medicamente anti-cancer. Oamenii de știință cercetează posibilitatea utilizării compușilor găsiți în microalge pentru tratarea Covid-19. Potrivit unui studiu, microalgele sunt bogate într-un tip de proteină care a fost utilizat în alte medicamente antivirale. Proteina mannose binding lectin (MBL) acționează distructiv asupra capacității de replicare a unui virus, iar cercetătorii spun că aceasta ar putea fi cheia pentru tratarea Ebola, boala mortală care s-a răspândit recent în zone din Africa de Vest.

Griffithsin, un tip de proteină găsită în algele roșii, și-a demonstrat eficacitatea asupra altor forme ale virusului SARS, cum ar fi SARS-CoV și MERS-CoV, fapt demonstrat printr-un experiment prin care, șoarecii infectați cu SARS-CoV au avut o rată de supraviețuire de 100% atunci când li s-au administrat doze regulate de griffithsin. Acest lucru arată că există potențial pentru un posibil tratament anti Covid-19 cu compuși derivați din alge.

Dacă în urmă cu 300 de ani, în ţările orientale se consumau doar șase specii de alge, în prezent s-a ajuns la 20 de specii, dintr-un total de peste 20.000 de specii de alge existente în apele de pe glob.