Reforma justiției: măsuri cheie și progrese notabile anunțate de ministra Veronica Mihailov-Moraru

Crearea unor noi organe de autoadministrare precum Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ) și modernizarea legii Curții Constituționale sunt doar câteva dintre realizările notabile în cadrul reformei justiției. Ministra de resort, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, luni, 13 octombrie, că procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor, alături de consolidarea capacității procuraturilor specializate anticorupție și pentru combaterea criminalității organizate, reprezintă pași esențiali și transformări semnificative din perioada de doi ani și jumătate de când a preluat mandatul.

Rezultatele reformei după doi ani și jumătate Potrivit ministrei, reforma reprezentat o resetare a întregului sistem. Aceasta a fost posibilă prin crearea noilor organe de autoadministrare, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, ce stabilesc standarde profesionale și morale pentru întreaga breaslă. Veronica Mihailov-Moraru a subliniat necesitatea acestor pași pentru „curățarea sistemului” și formarea unei justiții moderne, care să acționeze în interes public, conform reportajului de la moldova1.md. Un alt rezultat semnificativ al reformei este reformarea Curții Supreme de Justiție, considerată de ministră „cea mai importantă realizare a actualei guvernări”. Introducerea unei noi legi și a unei noi componențe a instanței, formată din judecători evaluați pe baza integrității etice și financiare, au făcut posibilă activitatea mai uniformă și transparentă a instanței.

Reforma a conferit Curții Supreme competențe extinse pentru a uniformiza practicile judiciare și a elimina soluțiile contradictorii în cazuri similare. De asemenea, legea Curții Constituționale a fost modernizată, armonizată cu standardele Comisiei de la Veneția. Procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor continuă, fiind extins până la finele anului 2026, cu sprijinul Comisiei Europene. „Este un exercițiu amplu, desfășurat de comisii independente, iar durata acestuia depinde de complexitatea verificărilor și de gradul de rezistență la schimbare pe care l-am depășit treptat”, a explicat ministra.

Continuitatea procesului de vetting, printre prioritățile următorului mandat Veronica Mihailov-Moraru a accentuat nevoia de a finaliza procesele inițiate. Un obiectiv urgent este completarea reformei la Curtea Suprema de Justitie, asigurând ocuparea tuturor funcțiilor vacante. „Vrem să finalizăm reforma CSJ completând funcțiile vacante. (...) Completând aceste funcții, dosarele vor fi soluționate mai repede și cetățenii vor resimți efectele”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru. Menținând discuția cu finalizarea vetting-ului, ministra a indicat că procesul a cuprins deja „peste 134 de judecători și procurori”.

Este necesar ca acest proces să fie completat prin ocuparea posturilor vacante, mai ales după reorganizarea hărții judiciare pentru a asigura eficiența reformei. Referindu-se la drepturile omului, ministra a semnalat adoptarea de numeroase legi care îmbunătățesc protecția categoriilor vulnerabile, inclusiv victimele violenței domestice și copiii, alături de o nouă lege privind accesul la informații de interes public, conformă cu Convenția de la Tromsø. Aceasta impune o transparență sporită și operativitate în comunicarea cu cetățenii. Un alt pas important a fost digitalizarea sistemului de justiție, facilitând deja desfășurarea ședințelor online și eficientizarea procedurilor juridice. Au fost de asemenea făcute progrese în modernizarea sistemelor de probațiune, penitenciare și expertiză judiciară, îmbunătațind condițiile și justiția. Ministra Justiției a detaliat aceste aspecte la Radio Moldova.