Opt țări cer la Istanbul oprirea ostilităților și evitarea unei noi escaladări

Șefii diplomațiilor din opt țări importante din Europa și Orientul Mijlociu s-au reunit vineri la Istanbul și au îndemnat, în premieră, beligeranții să înceteze ostilitățile.

Miniștrii de Externe ai Franței, Regatului Unit, Germaniei și Italiei, precum și cei ai Turciei, Arabiei Saudite, Pakistanului și Egiptului, au căutat împreună soluții pentru dezescaladare, în timp ce întreaga regiune este în flăcări. Discuțiile au vizat în principal situația din strâmtorile Ormuz și Bab el-Mandeb, care paralizează comerțul mondial și contribuie la creșterea prețurilor la energie, dar și atacurile combatanților huthi din Yemen, aliați ai Teheranului, asupra Arabiei Saudite.

”O nouă escaladare între Iran şi Satele Unite nu va face decât perdanţi şi va avea, fără îndoială, consecinţe foarte grele asupra preţurilor hidrocarburilor”, a declarat șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot.

”Primul dintre lucrurile pe care-l va face acest grup de opt ţări este să ceară ambelor părţi (Statele Unite şi Iranul) reţinere maximă, pentru că nu ne putem permite o nouă escaladare în regiune”.

Situația regională nu poate ”fi rezolvată din punct de vedere pur militar. Dacă vrem să redeschidem (Strâmtoarea) Ormuz, care este vitală economiilor noastre, trebuie să promovăm dialogul şi să facem Iranul să înţeleagă că această atitudine nu poate continua”, a declarat, la rândul său, italianul Antonio Tajani.

Au fost abordate, de asemenea, problema palestiniană și consecințele dramatice ale războiului dintre Rusia și Ucraina la Marea Neagră.

Dosarul iranian a ocupat însă prim-planul discuțiilor.

Atacurile huthi proiranieni au atins o amploare fără precedent de la începutul Războiului Civil din Yemen, în 2014, și reprezintă unul dintre numeroasele avataruri ale Războiului din Iran, declanșat de Israel și Statele Unite la 28 februarie.

Îngrijorări împărtășite

În această noapte, britanicul Ed Miliband a declarat că a venit ”să scoată în faţă lecţia felului în care tacticile iraniene sunt copiate în regiune”, potrivit anturajului său.

”Niciuna dintre ţările de la masă nu vrea ca războiul să fie extins şi mai mult. Ele sunt în favoarea unei încetări imediate a războiului, atât la Golful Persic, cât şi în Ucraina”, a declarat ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, într-o conferință de presă finală, în care a luat cuvântul doar el.

”Suntem toţi de acord asupra faptului că un nou atac în Iran ar conduce cu adevărat la o propagare sporită a războiului şi conflictelor în regiune”, a adăugat el, într-un mesaj explicit transmis atât Israelului, cât și Statelor Unite.

Turcia, care a inițiat întâlnirea, organizată într-un hotel mare de pe malul vestic al Bosforului, vrea să-și afirme statutul de putere regională de prim-plan.

În august, Turcia a semnat un acord de apărare cu Pakistanul și Arabia Saudită, denumit Alianța de la Mecca.

Egiptul nu s-a alăturat deocamdată acestei Alianțe, însă intenționează să intervină pentru a-și apăra aliatul saudit împotriva huthi.

Responsabilitate regională

Hakan Fidan susține ideea asumării responsabilității de către țările din regiune, apreciind că ”stabilitatea nu poate să fie pur şi simplu importată”.

Turcia vrea, totodată, să fie un intermediar credibil.

Țara are relații extrem de proaste cu Israelul, pe care îl acuză de genocid în Fâșia Gaza, însă se află în termeni foarte buni atât cu Teheranul, cât și cu Washingtonul.

De la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie 2022, Turcia discută deschis atât cu Moscova, cât și cu Kievul.

Ankara voia astfel să dea mai multă substanță Pactului de la Mecca, recent înființat. Din acesta fac parte a doua armată a NATO, Turcia, cea mai mare putere de la Golful Persic, Arabia Saudită, și singurul stat din lumea musulmană dotat cu armă nucleară, Pakistanul.

Cele opt națiuni reunite ”au decis, în urma unor discuţii foarte constructive, să continue munca de a se reuni cu o frecvenţă regulară”, a salutat Jean-Noël Barrot.

”Platforma noastră prezintă mai multe avantaje, tocmai pentru că este informală şi flexibilă”, a subliniat Hakan Fidan.

”Nu cunoaştem nicio altă adunare de ţări cu origini geografice şi politice atât de diferite”, a mai spus el.

”Există un putenţial uriaş al diplomaţiei, dar şi un potenţial uriaş de război”, a conchis el, atribuind responsabilitatea ”actorilor respectivi, state din regiune şi anumiţi actori mondiali”.