Protestele din Franța, amplificate prin „fake news”. Acțiunile au fost coordonate de Rusia. Descoperirile unor investigații de securitate cibernetică

Sute de conturi de pe rețelele de socializare, care au legătură cu Rusia, au încercat să amplifice protestele de stradă ce zguduie Franța, relevă o analiză a unei companii de securitate cibernetică la care au avut acces jurnaliștii de la publicația „The Times”.

Această rețea de conturi a făcut să circule mesaje pe Twitter care se concentrau asupra violenței și haosului generat de protestele „vestelor galbene”. În momentul în care au izbucnit revoltele, luna trecută, un grup de aproape 200 de conturi aflate sub monitorizare au transmis aproximativ 1.600 de tweet-uri sau re-tweeturi pe zi! O mare parte dintre aceste conturi par să fie așa-numite „conturi-fantomă” care, aparent, ar aparține unor persoane din Vest. Însă, potrivit unei analize făcute de compania New Knowledge, aceste conturi au răspândit informații folosind fotografii cu protestatari răniți la alte evenimente, pentru a construi imaginea unei poliții extrem de brutale.

Pe de altă parte, o altă analiză citată de Bloomberg observă că o temă majoră a tweet-urilor transmise în ultimele zile în Franța este că forțele de ordine ar fi pe punctul de a se revolta. Afirmația - ce nu pare să aibă acoperire în realitate - aduce aminte de alte campanii de dezinformare ce au avut în spate Kremlinul și care au încercat să semene neîncrederea în guvernele occidentale și să arate că democrațiile liberale sunt în declin.

Manipularea Rusiei prin intermediul presei și a rețelelor de socializare

Multe dintre informațiile transmise sau retransmise pe Twitter veneau dinspre presa de stat din Rusia, inclusiv de la Sputnik, Russia Today sau Ruptly, o agenție video cu sediul în Germania, dar care aparține tot RT. Aceste instituții media au acoperit îndeaproape criza din Franța, iar Russia Today a transmis că 12 dintre jurnaliștii săi ar fi fost răniți în timpul protestelor. Nicio altă instituție de presă nu a avut atâtea „victime colaterale”.

Tot RT, dar și Sputnik au relatat în ultimele zile că majoritatea polițiștilor francezi nu-l mai sprijină pe președintele Macron și sunt de partea protestatarilor. Ca sursă citau două mici sindicate din poliție, nesemnificative la nivel național. Sputnik și RT au difuzat imagini - răspândite masiv pe rețelele de socializare în Franța - în care jandarmii din orașul Pau, din sud-vest, își dădeau jos căștile în ceea ce a fost descris ca fiind un semn de solidaritate cu protestatarii. Numai că poliția locală și jurnaliștii care au asistat la această scenă au spus că într-adevăr, unii agenți și-au dat jos căștile, dar numai pentru puțin timp, pentru a vorbi cu protestatarii. Apoi și le-au pus la loc.

Mobilizare atipică pentru Franța

De altfel, jurnaliștii, analiștii și oamenii care trăiesc în Hexagon, cu toții au remarcat că particularitatea acestor proteste din Franța - o țară care are, totuși, o tradiție în mișcările de stradă - este că mobilizarea s-a făcut prin intermediul rețelelor de socializare, și nu al sindicatelor, cum se întâmpla de obicei.

Simbolurile Franţei și ale Parisului au fost vandalizate sâmbăta trecută. Arcul de Triumf a căzut pradă aşa numitelor „Veste galbene”, mobilierul stradal de pe Champs Elysees a fost distrus, magazinele de lux au fost atacate. Protestele au continuat, pe tot parcursul săptămânii, în ciuda faptului că guvernul de la Paris a anunţat că taxa pe carburanţi, principalul motiv al protestelor, a fost amânată, și e posibil să fie chiar anulată. De la pensionari care nu mai fac faţă cheltuielilor, până la liceeni şi studenţi, francezii vor o viaţă mai bună. Protestele au continuat şi sâmbătă la Paris, în al patrulea weekend de mobilizare în capitala franceză, dar amploarea a fost totuși mult mai mică. E adevărat, și mobilizarea forțelor de ordine a fost serioasă. Acum, protestatarii au strigat că vor demisia președintelui Emmanuel Macron.

Macron și hackerii ruși. Precedentul

Nu ar fi pentru prima dată când președintele Emmanuel Macron s-ar confrunta cu o astfel de acțiune negativă venită dinspre Rusia. Agenţi ruşi au încercat să obţină informaţii de la echipa sa de campanie, prin intermediul unor conturi false de Facebook, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2017. În plus, Facebook a confirmat la vremea respectivă că a depistat existenţa unor conturi frauduloase în Franţa, care difuzau informaţii false în legătură cu alegerile prezidenţiale. Reprezentanţi ai gigantului IT au avansat chiar numărul de 70.000 de conturi.