PRIVATIZARE // De ce scot autoritățile la VÂNZARE, cu prețuri mici, întreprinderi profitabile pentru stat. Explicația experților

LICITAȚII // În lunile martie-aprilie curent, statul va scoate la mezat 18 întreprinderi și pachete de acțiuni în 24 de companii, care ar costa cel puțin 1,7 miliarde de lei

Experții economici dau alarma! Noul Guvern a început marea împărțeală, motivând că ar căuta soluții viabile pentru a acumula bani la buget pe timp de criză. Agenția Proprietății Publice a scos la vânzare zeci de întreprinderi, multe dintre ele fiind încă profitabile pentru stat. În listă a ajuns și monopolista „Tutun-CTC”, dar și cea mai mare fabrică de producere a coniacului din R. Moldova „Barza Albă”, pe care fostele guverne au tot ezitat să le scoată la mezat. Alte companii au fost ieftinite cu milioane față de prețul anunțat în octombrie 2015, iar economiștii spun că nimic nu este întâmplător – cineva a pus ochiul pe aceste proprietăți de stat.

Decizia autorităților de a scoate la vânzare combinatul „Tutun-CTC” a fost o surpriză. Acum doi ani, guvernanții anunțau că vor selecta experți străini care să evalueze corect bunurile stra­te­gice ale statului și să caute investitori din exterior. Experții urmau să primească 2% din suma bunu­lui pe care ar fi reuşit să-l vândă. Propunerea înaintată în 2013 de ministrul democrat al Economiei, Valeriu Lazăr, nu a fost luată în calcul de actualul Guvern condus tot de democrați.

„Găinușa face ouă de aur”

Proprietățile „Tutun-CTC” din Chișinău se întind pe o suprafață de 11 hectare, iar clădirile au în total peste 106 mii de metri pătrați, statul având o cotă de 90% în această întreprindere. Chiar dacă în 2014 compania a avut un profit net de peste 12 milioane de lei, a fost scoasă la vânzare. Prețul inițial, care va fi propus la Bursa de Valori în luna aprilie, este de 340 mln. de lei. Costul este de două ori mai mic decât cel stabilit de experți în 2008.

Chiar și directorul întreprinderii spune că a fost surprins să afle că fabrica este scoasă la privatizare.

„Colectivul de lucru al combinatului nu a fost consultat. M-am mirat, mai ales că am reușit să scoatem anul 2015 cu profit, deși a fost un an de criză. Fabrica este o găinușă care face ouă de aur, iar investitorii ar putea să-i schimbe profilul de activitate. Dacă va fi privatizată, în primul rând se vor face optimizări. Jumătate dintre angajați vor fi concediați. Noi acum lucrăm cinci zile pe săptămână cu 200 de oameni. Avem comenzi și pentru 2016 pe care cred că l-am putea finisa cu rezultate mai bune decât anul trecut”, ne-a spus Simion Grișciuc, directorul „Tutun-CTC”.

Ideea s-a copt trei luni

Experții economici bănuiesc că ar exista deja un cumpărător pentru această „perlă” a industriei tutunului și totul se face cu interese. „Cred că deja este o listă cu viitorii cumpărători, iar concursul de la bursă este doar procedura formală”, afirmă Gheorghe Costandache.

Ipoteza pare să fie întărită și de acțiunile Ministerului Economiei, care acum trei luni a trimis un potențial investitor străin să viziteze fabrica. „A fost o echipă din Turcia. Le-am prezentat toată activitatea combinatului și utilajul, care este foarte performant”, ne-a confirmat Grișciuc.

Magazinul „UNIC”, de două ori mai ieftin

O altă „perlă” a industriei moldovenești este combinatul „Barza Albă” din Bălți, care aparține în totalitate statului. Imobilele de aproape 60 de mii de metri pătrați ale fabricii se întind pe 17 hectare de teren.

Deși în 2014, compania a avut venituri din vânzări de peste 38 mln. de lei și un profit de 2,5 mln. de lei, situația nu este tocmai bună. Fabrica a acumulat datorii de peste 16 mln. de lei, iar anterior a fost la un pas de insolvență.

Datorii de peste 37 mln. de lei a acumulat în 2014 și Magazinul Universal Central „UNIC”, dar, pe de altă parte, instituția a declarat un profit net de 7 mln. de lei. Pachetul de acțiuni al statului la „UNIC” de 85% va fi scos la licitație cu un preț inițial de 252 mln. de lei.

În 2008, terenul de 1,6 hectare din centrul Chișinăului și clădirea de aproape 28 de mii de metri pătrați ale magazinului fuseseră evaluate la 30 de milioane de dolari, adică de două ori mai mult decât acum.



Reducere de 21 de milioane

Combinatul Poligrafic din Chișinău, care are în gestiune clădiri de peste 18 mii de metri pătrați și peste un hectar de teren în inima capitalei, va fi scos la vânzare cu un preț inițial de 149 mln. de lei. În octombrie 2015, statul cerea pentru acest bun 170 mln. de lei. În doar câteva luni a făcut o reducere de 21 mln. de lei.

Am încercat să aflăm cum se explică această ieftinire de la conducătorul combinatului, dar acesta s-a concediat recent. Noul manager, Valentina Bilan, spune că nu a evaluat încă situația la întreprindere și nu cunoaște nimic despre privatizare.

Statul și-a ieftinit drastic și acțiunile pe care le deține la „Glass Container Company”, dar și la „Aeroport Catering”. Prețul inițial de vânzare a unei acțiuni la fabrica de sticlă, în octombrie 2015, a fost de 450 de lei, iar în actuala rundă de privatizări va fi de 210 lei. La „Aeroport Catering” o acțiune costa 300 de lei, iar acum - 130 de lei.

„Nu putem tărăgăna”

Șefa Direcției privatizare din cadrul Agenției Proprietății Publice, Dorina Cebotărean, afirmă că prețul acestor acțiuni a fost redus, pentru că statul se chinuiește de mult să le vândă și „nu putem tărăgăna privatizarea la infinit”.

„Aceste două bunuri au fost evaluate exagerat încă în 2008. Valoarea activelor nete ale companiilor este mult mai mică. Raportul financiar a arătat că de aproximativ 2,5 ori. Și prețul propus acum este mare, dar mai aproape de realitate”, motivează funcționara.

Pe de altă parte, experții susțin că „Aeroport Catering”, întreprindere care livrează mâncare la bordul avioanelor și deține o cafenea în aeroport, este ruinată din interes pentru a ajunge pe mâna anumitor persoane.

Ilan Șor vrea să pună mână pe „Aeroport Catering”?

Compania nu o duce bine după concesionarea aeroportului. În 2014, a avut un profit de numai 524 de mii de lei, în condițiile în care numărul de pasageri deserviți a crescut esențial. Surse din interior susțin că „Avia Invest”, concesionara aeroportului, favorizează pe piața de catering prestatorii săi de astfel de servicii pentru a crea un monopol. Nu am putut obține un comentariu de la Elena Ciobanu, cea care a condus în ultimii ani „Aeroport Catering”. Și aceasta și-a dat recent demisia, iar noua directoare, Tamara Bogavschi, nu știe nimic.

Amintim că, în aprilie 2014, a fost privatizată întreprinderea de stat „Aeroport Handling”, care a ajuns în proprietatea „Air Clasica”. Firma face parte din holdingul controversatului om de afaceri Ilan Șor.

Sanatoriul retras suspect din listă

O altă surpriză a actualei runde de privatizări este retragerea din listă a sanatoriului „Constructorul”, situat pe strada Zelinski din Chișinău. Bunul statului fusese adjudecat la licitația organizată în octombrie 2015, dar misteriosul cumpărător a refuzat ulterior să achite banii. Statul a cerut 52 de milioane de lei pentru acest bun.

Funcționara din cadrul Agenției Proprietății Publice nu ne-a putut spune din ce motiv sanatoriul nu este scos acum la privatizare, cu atât mai mult că a existat interesul investitorilor. „Așa a decis comisia formată de Guvern. Poate a fost o solicitare din partea colectivului sau a trebuit reevaluat bunul și nu s-a reușit, sau au fost alte argumente. Bunul nu a fost expus acum, dar el rămâne în lista celor pasibile de privatizare pentru alte runde”, a explicat Dorina Cebotărean.

Concursul investițional, fără succes

În actuala rundă de privatizare vor fi scoase la concurs investițional doar două bunuri: Cinematograful „Prut” din orașul Fălești și Cinematograful „Patria” din orașul Leova. Pentru primul, statul cere 690 de mii de lei, iar pentru celălalt – 350 de mii de lei. Nu se găsesc cumpărători, pentru că autoritățile insistă să fie păstrat domeniul de activitate și să se facă investiții în fiecare clădire de peste un milion de lei în următorii trei ani. Experții sunt de părere că niciun agent economic nu s-ar aventura să deschidă cinematografe în Fălești și Leova, în condițiile în care cele din municipiile Chișinău sau Bălți duc lipsă de clienți.

În Registrul patrimoniului public sunt incluse în prezent 267 de întreprinderi de stat şi 126 de societăţi comerciale, care au un capital social total de aproape 12 miliarde de lei.

Gheorghe Costandache, expert economic

Cred că statul a început marea împărțeală, pentru că are nevoie urgent de bani, în condițiile în care nu avem încă un acord cu Fondul Monetar Internațional. Privatizarea ar fi bună, fiindcă s-a demonstrat că statul nu poate fi un bun manager.

Pare o intenție nobilă când spui că vrei să salvezi aceste întreprinderi, să aduci investiții pentru modernizare, dar în realitate aceste bunuri au fost aduse special la faliment pentru a putea fi vândute mai ieftin. „Tutun-CTC” trebuia scos demult la privatizare, când avea vânzări de 350 mln. de lei și dolarul era pe atunci patru lei. Acum îl vindem pe bănuți și sunt sigur că noul investitor va aduce comenzi de milioane la această fabrică. Potențialul e mare.

Mă tem că acest Guvern oligarhic încearcă disperat să vândă ce a mai rămas în R. Moldova. Cred că vor vinde și „Moldtelecom”-ul sau îl vor concesiona, așa cum au făcut cu aeroportul. Până acum nu le-a mers. Era prea riscant. Cineva la sigur va avea de câștigat.

Veaceslav Ioniță, ex-președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe

Lipsa de bani în buget le dictează guvernanților să fie mai agitați la privatizări, dar asta nu înseamnă că vor fi rezultate. Anul trecut nu s-a reușit nici jumătate din obiectivul stabilit. Eu nu cred în privatizarea ca la carte a întreprinderilor mari. Poate fi doar neagră, pe sub masă, așa ca în sistemul moldovenesc. Dacă vrei pe bune să vinzi o întreprindere mare de stat, la un investitor onest, asta poate dura câțiva ani. M-aș mira acum să cumpere cineva „Tutun-CTC”, doar dacă acel cineva nu vrea să închidă fabrica. Poate au fost potențiali investitori în vizită, dar a te plimba prin magazin nu înseamnă a face cumpărături.

Eu ridic ambele mâini pentru privatizare, însă totul să fie transparent. Orice proprietate de stat este izvor de corupție în R. Moldova și nu putem continua așa.

*****

Avionul „YAK-40” pe care Vladimir Voronin l-a primit cadou de la Vladimir Putin în 2003 este scos la vânzare cu 3,4 mln. de lei. În 2008, statul cerea 5,5 mln. de lei pentru aeronavă. Voronin a folosit-o de câteva ori pentru deplasări, iar din 2006 este defectă și stă în parcarea Aeroportului din Chişinău.

*****

Directorii companiilor de stat au salarii fabuloase. De exemplu, fosta șefă de la „Aeroport Catering”, Elena Cio­banu, a câștigat în 2013 aproape un milion de lei, cu tot cu sporuri și premii. Fostul directorul „Barza Albă”, Leonid Babii, și-a atribuit un salariu de 417 mii de lei în 2014, adică 234 de mii de lei lunar. Fostul director al Combinatului Poligrafic, Tudor Ctitor, a fost remunerat cu 439 de mii de lei, iar fostul director al „Tutun-CTC”, Ala Sârbu, a câștigat peste 363 de mii de lei în 2014. Natalia Sănduță, director al magazinului „UNIC”, primește lunar câte 23 de mii de lei.

*****

Statul a organizat în 2015 două runde de privatizare și a reușit să vândă bunuri în valoare totală de 36,7 mln. de lei. În perioada de referință au fost semnate patru contracte de parteneriat public-privat cu o valoare totală a investițiilor planificate de circa 47,3 mln. de lei și 3 mln. de euro.