Prioritățile candidatului Nae Simion Pleșca: „Administrarea fondului locativ are nevoie urgent de reguli noi”

Deputatul Nae Simion Pleșca își declară drept prioritate electorală să facă ordine în domeniul administrării fondului locativ. Ieri, candidatul PD de pe circumscripția nr.30 (Ciocana) a avut o nouă întâlnire cu șefii APLP-lor din sector, la care au discutat blocajele cu care se confruntă aceștia în activitatea lor. În plus, Nae Simion Pleșca afirmă că a creat un grup de inițiativă care studiază practica occidentală în domeniu pentru a veni cu propuneri de îmbunătățire a legislației. Subiectul a fost detaliat într-un interviu pentru Deschide.MD.

- Domnule Pleșca, ați avut astăzi o adunare generală cu șefii APLP-lor. Care au fost subiectele cheie ale evenimentului?

- Sectorul Ciocana este un sector distinct, diferit de celelalte sectoare ale orașului Chișinău. Este un sector care avansează rapid în dezvoltarea infrastructurii urbane, dar are un specific în ceea ce privește administrarea fondului locativ. Spre regret, la acest capitol important -gestiunea fondului locativ -sunt multeprobleme, carederanjeazăfiecarelocuitor al sectorui în calitatea lui de consumator de servicii comunale. Cadrul legal în domeniul gestiuniifondului locativ este depășit și deja nefuncțional, iar Legea cu privire la condominiu încă nu este pusă în aplicare, fapt ce afectează drastic majoritatea locatarilor din sector. În consecință, oamenii se confruntă cu probleme legate de drepturile patrimoniale depline față de bunurile imobile aferente blocurilor locative, acestea generând - la rândul lor - gâlceve, litigii și chiar scandaluri sectoriale.

Prin urmare gestionarea fondului locativ este, fără nicio ezitare, una din cele mai stringente probleme cu care se confruntă orașul Chișinău. De-a lungul anilor, au fost diferite încercări de a identifica cea mai bună și eficientă metodă de administrare a fondului locativ.

După cum vedem, deși sunt anumite deficiențe, în blocurile administrate de Asociațiile de gestionare a Fondului Locativ (APLP), lucrurile s-au schimbat. Prin urmare, s-a demonstrat că administrarea privată este mai eficientă.

La ultima întâlnire cu șefii APLP-urilor am încercat să identificăm care sunt carențele în legislație, în domeniul gestionării fondului locativ. În continuare, vom încerca să propunem unele modificări la lege, pentru a schimba lucrurile în domeniu.

- Am aflat din interviurile și postările dvs. că a-ți creat un grup de inițiativă care studiază practica occidentală de administrare a fondului locativ. Ce reguli curioase a-ți găsit, care ar putea fi importate în legislația națională?

- Am aflat multe practici utile și curioase, dar ele trebuie adaptate la realitățile din R. Moldova. Grupul de inițiativă despre care ați pomenit studiază legile altor țări, în special pe cele din România, dar propunerile colectate trebuie discutate cu șefii asociațiilor locative, cât și cu locatarii.

Or, vedem că și în alte orașe, unde blocurile sunt mult mai vechi decât cele din Chișinău, ele se află într-o stare mult mai bună. E imperativ necesar de a demara procesul de restaurare a fondului locativ. Fiecare bloc de locuințe trebuie termoizolat termic, trebuie schimbate rețelele inginerești interioare, trebuie să aibă stabilite hotarele juridice.

Pe lângă asta, trebuie stabilite – în opinia mea - mai multe rigori pentru procesul de administrare a unui bloc locativ: implicare și responsabilități mai multe din partea proprietarilor pe de o parte și cerințe mai mari de la șefii APLP – pe de alta.

De exemplu, în România am văzut că șefii asociațiilor sunt obligați să dețină un certificat de calificare în domeniu. Trebuie identificată o anumită formă de interacțiune juridică și cu chiriașii. Crearea unei Agenții Naționale pentru Locuințe ar fi un alt pas care ar aduce foloase acestui domeniu.

Trebuie găsită o soluție și în ceea ce privește rău-plătitorii, dar nu fără a le analiza motivele pentru care aceștia nu își onorează obligațiunile față de prestatorii de servicii. Nu este corect ca din cauza a 10 locatari dintr-un bloc să sufere ceilalți 100. De exemplu, peste Prut am văzut că restanţele la întreţinere mai vechi de trei luni şi care depăşesc valoarea salariului minim pe economie brut sunt înscrise într-o cartea Funciară a apartamentului, iar Asociaţia de proprietari – în baza acestui registru – pot pune ipotecă pe imobil.

Proprietarul va avea dreptul să vândă locuinţa doar după achitarea integrală a datoriilor.

Evident, și municipalitatea trebuie să se implice în procesul de încurajare și stimulare a responsabilității civice în interiorul asociațiilor.

- Aproape jumătate dintre blocurile din Chișinău sunt administrate de întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ, aflate în procedură de insolvabilitate. Este aceasta o problema pentru Chișinău? Dacă da, care este cea mai oportună soluție?

- Întreprinderile sovietice, adică ÎMGFL-urile, își trăiesc ultimele „clipe”. Ele au demonstrat cum nu trebuie gestionat și administrat fondul locativ. Or, s-au privatizat apartamentele, iar spațiile comune au rămas în administrarea municipalității. Era previzibil că lucrurile aici vor ajunge. În permanență, s-au creat datorii, care nimeni nu și le asumau. Prin urmare, trebuie să ne asumăm o reformă în domeniul gestionării fondului locativ, dacă ne dorim să schimbăm lucrurile.

-O lege nouă a condominiului, a fost votată în luna noiembrie 2018. Ca să lămurim din capul locului şi pentru cei mai puţin informaţi: ce este condominiul, ce probleme rezolvă această lege și care probleme stringente rămân încă fără soluții?

- Noua lege vine să stabilească relațiile între proprietari și drepturile fiecăruia. Este o lege care a întârziat, dar una foarte necesară. Eu m-am implicat foarte mult la toate etapele legislative pe care le-a trecut această lege pentru că – așa cum spuneam – domeniul acesta este unul prioritar pentru mine. Trebuie să spunem din start că legea nu poate fi deocamdată aplicată deoarece se impun cinci regulamente pentru acest lucru. Acestea regulamente sunt în proces de elaborare și cu această ocazie mai fac un apel către specialiștii în domeniu să se implice plenar cu idei și propuneri astfel încât acestea regulamente să fie armonioase tuturor actorilor care cad sub incidența acestei legi.

Și acum despre esența acestei legi: condominiumul este imobilul format din teren cu una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale. Este exact situația fondului locativ de la noi. Apartamentele sunt proprietatea individuală, iar spațiile comune constituie proprietate comună.

Legea va crea un mediu economico-social mai eficient şi mai adecvat de exploatare şi întreținere a fondului locativ pe întreg teritoriul țării.

Înregistrarea de stat obligatorie a dreptului de proprietate comună pe cote-părți asupra bunurilor comune din condominiu, instituirea obligatorie a Fondului de reparație și dezvoltare din condominiu, precum și contribuția financiară obligatorie a proprietarilor de unități la constituirea acestuia, gestionarea transparentă a mijloacelor Fondului, dar și a altor resurse financiare ale asociației – vor motiva interesul proprietarilor de unități de a administra cât mai eficient proprietățile, inclusiv spațiile comune din condominiu.

Punerea în aplicare a noii Legi cu privire la condominiu va avea, de asemenea, un impact asupra confortului în apartamente. Odată cu înregistrarea de stat a condominiului, a asociației de coproprietari în condominiu, a dreptului de proprietate comună asupra spațiilor comune, aplicarea unei administrări eficiente a mijloacelor financiare ale Fondului de reparatei şi dezvoltare şi impunerea plăților obligatorii la constituirea acestui Fond, resursele financiare vor fi mai accesibile pentru a fi utilizate la îmbunătățirea izolării termice şi fonice a construcției, precum şi la instalarea echipamentelor moderne de control a alimentării cu căldură şi menținerea temperaturii interioare adecvate.

- Spuneați cu alte ocazii că v-a preocupat în mod deosebit acest subiect. Enumerați-ne, vă rog, câteva aspecte prioritare care trebuie schimbate în domeniul privind administrarea fondului locativ, și care – în opinia dvs. – vor îmbunătăți semnificativ starea lucrurilor.

- Domeniul impune o reformă din temelie, dar sunt câteva aspecte fără înlăturarea cărora nu putem începe a face regulă.

În primul rând este important ca entitățile care administrează fondul locativ – indiferent de forma lor juridică – să aibă în administrarea câte 2-3 blocuri și nu câte 40-50 cum avem în unele cazuri actuale.În al doilea - pentru a evita datoriile comune față de anumite servicii publice, trebuie ca fiecare proprietar să aibă contract direct cu prestatorul de servicii. Nu putem considera mai puțin importantă necesitatea de a restaura blocurile locative atât pe interior, cât și pe dinafară.

Dincolo de acestea,reforma despre care am vorbit trebuie făcută printr-un ansamblu de acțiuni bine coordonate și armonizate instituțional. Se impune un plan complex de din partea autorităților locale, în paralel trebuie să se înainteze pe dimensiunea parlamentară cu modificările de legislație, iar proprietarii de apartamente trebuie să fie în permanentă interacțiune factorii implicați în această reformă ca să atragă atenție asupra fiecărui detaliu demn să aibă o reglementare prin lege.

P