Prețul compromisului

Ieri, Parlamentul a produs două surprize – numirea procurorului general și votarea trecerii la sistemul electoral mixt. Unii chiar s-au grăbit să zică că s-a ajuns la un consens. Cred că greșesc. E doar un compromis.

Prima surpriză era una așteptată. Pentru că era conditio sine qua non și rezultatul principal al compromisului. Dar și o garanție. Iar garanția trebuia să preceadă numirea guvernului. De aceea, numirea procurorului general a fost una logică.

Desigur, vor apare comentarii referitor la procedura de numire. La ce bun a trebuit crearea unei comisii de selectare, dacă până la urmă totul s-a decis ca de obicei – după cortină și peste noapte? De asemenea, va fi contestată și persoana procurorului. Spicherul va trebui să ne demonstreze imposibilul – că nu este candidatura PD-ului. Premierul va fi pus în situația să răspundă de ce nu l-a agreat anterior în calitatea de președinte al comisiei de concurs, iar mai apoi l-a agreat în calitatea de procuror general? Vor mai apărea întrebări referitoare la credibilitatea persoanei care a acceptat acest rol - fie a figurii de compromis, fie a monedei de schimb.

O întrebare esențială este care va fi marja de libertate în acțiuni? Este o iluzie să credem că nu va fi influențat politic. În lume nu există țări în care procuratura nu este influențată politic. Problema e că acolo mai există și judecată independenta. La noi – nu. A doua problemă constă în nivelul de influență. Una e când procuratura e doar influențată, și cu totul alta când este subordonată. Iar moldovenii, vorba lui Cantemir, n-au măsură. Aici e ca și cu corupția. Ea există în toate țările, dar numai în unele n-are limite. Inclusiv la noi.

Oricare ar fi comentariile, interpretările și speculațiile, răspunsurile vor veni cât de curând. Și le va da chiar procurorul general. Dacă nu va mișca din loc toate dosarele moarte – 7 aprilie, atacurile raider, corupția la nivel înalt, Pădurea Domnească etc., ne vom liniști. Pentru că totul e ca și înainte – soarele răsare la est și apune la vest, iar râurile curg la vale și nu invers. Și atunci, degeaba mai vorbim de reformarea procuraturii. Aceasta, cum e moda la noi, se va reduce la schimbarea uniformei. Dar, poate suntem prea sceptici și suferim, din cauza avitaminozei, de lipsă cronică de optimism? Să încercăm totuși să-i dăm o șansă…

A doua surpriză e mult mai radicală. Dacă prima vine să stabilizeze situația și să conserve într-un fel status quo-ul, atunci schimbarea sistemului electoral din proporțional în mixt va avea efectul exact invers. Este inutil să analizăm avantajele și dezavantajele unui sistem electoral față de altul, pentru că teoretizarea nu ne va da nimic. Ne-ar lua vreo 20 de pagini ca să nu ajungem la nicio concluzie. Doar viitoarele alegeri ne vor da răspunsul. Vorba ceea – practica bate gramatica.

Aș vrea doar să se răspundă la o întrebare simplă – ce facem în cazul introducerii sistemului mixt cu Transnistria? Dar să se răspundă sub aspectul dreptului internațional, nu al celui de pe malul Bâcului. Și al doilea aspect important – cum se vor crea circumscripțiile electorale, pentru că este subiectul ingineriei electorale.

Ieri am văzut o postare inspirată pe facebook. AIE-1 a fost constituită din 4 partide, AIE-2 din 3, AIE-3 din 2. Ar însemna asta că următoarea guvernare va fi dintr-un singur partid? Dacă acesta a fost scopul reformei sau nu – vom vedea la următoarele alegeri. Dar atunci am putea constata că prețul compromisului actual a fost unul mult prea mare…

Sursa foto:  https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151457465889585&set=a.445047819584.226965.209288804584&type=1&theater

Prietenii tăi merită să știe ASTA!