Președintele Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, despre „târcoalele” lui Dodon la banii BNM: „Această inițiativă ar declanșa o spirală a instabilității financiare”

Un ex-președinte dă târcoale de ceva timp Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Cetățeanul respectiv declară că-și dorește să extragă cca 10 - 20 de miliarde de lei din BNM (10% din PIB) pentru „a susține economia reală și populația”, printr-o simplă modificare a legii cu privire la BNM, astfel încât guvernele să se poată împrumuta de la banca centrală în condiții de criză. Să scoți un miliard de euro din haznaua BNM în condiții de stare de urgență nu-i o treabă simplă, dar pentru că R. Moldova s-a fript deja cu un precedent urât în 2015, ar trebui să nu subestimăm nebunia și riscurile acestei aventuri populiste.

Să le luăm pe rând:

1. Autorii tratează superficial rolul unei bănci centrale și ignoră complet efectele pe care le-ar putea genera în lanț pentru business și societate, iar politizarea acestui subiect nu face decât să confirme axioma: „un sistem financiar bancar să se țină cât mai departe de politică”. Deși autorii susțin că inițiativa își propune să ajute economia și oamenii în perioada de criză, în realitate scoaterea banilor va deprecia moneda națională, va spori inflația și va afecta în modul cel mai direct starea social-economică a cetățenilor.

2. Ca răspuns la extragerea de bani din rezervele sale, BNM va fi obligată să tipărească bani, reprezentând monede fără acoperire în bunuri reale, ceea ce va spori presiunea inflaționistă și instabilitatea macro-economică, drept urmare vor crește prețurile la produsele de primă necesitate, va fi afectată balanța de plăți, iar BNM va fi atrasă într-o nouă cursă de menținere a inflației. Implicată într-un ciclon de efecte economice, BNM va fi nevoită să recurgă la sterilizarea excesului de lichidități prin măsuri de înăsprire a politicii monetare și, nu în ultimul rând, prin vânzarea unor rezerve ale băncii centrale pentru a menține sub control situația. Aceste măsuri vor acutiza criza economică, generând mai multe dificultăți pentru economia reală. Un scop prezentat drept nobil ar putea falimenta sute de companii private și închide mii de locuri de muncă.

3. Banca centrală (BNM) a trecut printr-o experiență ruinătoare a politicilor sale în 2015 și deja a reacționat negativ la aceste propuneri. Creditarea directă a guvernului de către BNM este ilegală potrivit art.41 din Legea cu privire la BNM. Putem prognoza că această inițiativă ar declanșa o spirală a instabilității financiare. Și anterior ideile anulării legii miliardului prin blocarea restituirii banilor fraudați din cele trei bănci sistemice prin intermediul garanțiilor oferite de guvern au fost criticate pe motiv de populism. Cea mai bună cale pentru R. Moldova, s-a spus apăsat de către prietenii noștri externi și interni, este de a recupera banii furați de șarlatani și oligarhi, de a confisca proprietățile celor implicați în fraude și tragerea lor exemplară la răspundere.

4. Observăm că PSRM nu a învățat lecțiile recente. Dacă noua inițiativă va izbândi, atunci să fiți siguri că reputația R. Moldova va fi puternic afectată pe plan extern, în special pe linia FMI și UE, luând în considerație că o bună parte din rezervele BNM s-au format cu asistența externă pentru stabilizarea politicilor monetare. În aceste condiții, chiar și intențiile PSRM de a extrage banii de sub controlul BNM va înrăutăți percepția investitorilor și partenerilor externi față de R. Moldova, va compromite semnarea unui nou Memorandum cu FMI, aruncând R. Moldova într-un nou scandal de uzură și ratarea unei posibile reluări a finanțării externe din partea UE și a altor parteneri străini.

5. Extragerea banilor din rezervele BNM nu este echivalentă cu o banală operație la bancomat: „scoți câți bani ai”, ea va lovi în autoritatea BNM și în capacitatea efectivă a băncii centrale de a menține în R. Moldova stabilitatea macro-financiară, va reduce volumul rezervelor valutare, iar autoritatea monetară supremă va avea mai puține instrumente de a interveni pentru a amortiza șocurile negative asupra economiei, nu va putea preveni deprecierile bruște ale monedei prin vânzări de valută străină din contul rezervelor sau creșteri de valută străină, urmare a unor atacuri speculative. Mai mult, scoaterea banilor din banca centrală de către politicieni creează un precedent periculos pentru stat și economie.

Ce-i de făcut?

În primul rând - nu permitem „piromanilor” să se joace cu focul. Doi, trebuie să creăm cât mai curând circumstanțe necesare și suficiente pentru reluarea finanțării externe, pregătind terenul prin restabilirea dialogului cu partenerii externi (FMI), scoaterea motivelor pentru condiționalitățile existente, responsabilizarea clasei politice și instituțiilor statului. În al treilea rând - susținem politici monetare mai relaxate în raport cu rezervele obligatorii (30% și 15% la valută și lei), atragem lichidități noi prin emiterea de VMS de la bănci, dar și de la persoane fizice (o practică ignorată complet în R. Moldova). În sfârșit, suntem obligați să continuăm acțiunile îndreptate spre menținerea ordinii în sistemul bancar și retezarea capetelor de balaur, care tind să reapară unde-i beznă și dezordine.

Text semnat de deputatul Igor Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice