Presa din Rusia: „Investitorii pleacă din Moldova”

Investițiile străine în economia R. Moldova, pentru lunile ianuarie-februarie 2015, s-au micșorat cu 6,9%, se arată în raportul „Tendințele în economia Moldovei”, care a fost realizat de Institutul național de cercetări economice. Potrivit raportului, principalii factori care-i sperie pe investitori sunt: lipsa unor stimulente pentru activitate, situația tensionată din regiune, precum și situația scandaloasă din sectorul bancar, scrie site-ul rusesc dni.ru.

Directorul acestui institut, Alexandru Statan, susține că cel mai bun an pentru Moldova a fost 2008, atunci când investițiile străine în economie constituiau 715 milioane de dolari. Investițiile străine s-au micșorat an de an, iar în 2012 a ajuns la nivelul de 160 de milioane de dolari. Sursa citată spune că Moldova nu este atractivă pentru investitori, iar acest lucru încetinește dezvoltarea economică. Astfel, experții consideră că se va înregistra o încetinire a creșterii economice de 1-2%.

Unul din motivele - reducerea fluxului de investiții străine. Acest fenomen are cauze interne și externe obiective. Cele mai evidente dintre ele - perioadă prelungită de incertitudine politică în R. Moldova și a încetinirii creșterii economice din țările care sunt principalii parteneri comerciali și economici. Nu crește atractivitatea investițională a R. Moldova și din cauza că în țara vecină, Ucraina, este instabilitate.

Cu toate acestea, există un factor subiectiv puternic, care nu e menționat în rapoarte oficiale ale organizațiilor de experți și ale instituțiilor financiare internaționale: relația dintre stat și investitori. Potențialilor investitori pur și simplu le este frică să investească în R. Moldova, din moment ce nu au nici cea mai mică încredere în siguranța investițiilor, notează site-ul rusesc.

Autorii materialului vin cu un exemplu în acest sens. E vorba de Banca de Economii care a fost devalizată. „În legătură cu această instituție de creditare se fac declarații politice, declarații emotive. Aceste declarații nu au nimic în comun cu problemele reale de la BEM. Acest exemplu demonstrează clar modul în care statul, folosind pârghii specifice, „aruncă” investitorilor străini care au investit banii lor”, arată dni.ru.

Astfel de cazuri sunt răspândite foarte rapid în rândul investitorilor, iar eforturile Guvernului de a atrage noi companii sunt în van. Puține companii doresc să-și riște bani în atare condiții. Potrivit sursei citate, Guvernul R. Moldova nu a fost un vânzător care și-a respectat angajamentele și nu a prezentat situația reală de la BEM. Se știa că la BEM există o „gaură” care s-a format în ultimii 20 de ani. Comisia parlamentară specială, care a prezentat în 2013 un raport privind criza în sectorul bancar, a stabilit că această „gaură” este de 1,3 miliarde de lei (100 milioane dolari).

„O comisia formată în Parlament nu este organ de anchetă, supraveghere sau de reglementare. Din acea comisie nu făceau parte specialiști în domeniul finanțelor, dar politicieni care urmăresc anumite interese. Unii dintre membri erau reprezentanți ai fostei guvernări, iar de cealaltă parte erau reprezentați ai actualei guvernări. Și unii și alții au contribuit ca BEM să fie în pragul falimentului. Nimeni nu a fost interesat ca să fie rezolvate problemele existente”, se arată în materialul apărut în presa rusească.

Este cunoscut faptul că un anumit număr de credite neperformante, pentru sume mari de bani, au fost alocate unor structuri guvernamentale sau unor companii, în spatele cărora stăteau funcționari de rang înalt în stat. O povara grea pe BEM a fost pusă în anul 2009, înainte de alegerile parlamentare, atunci când s-a stabilit să fie transferate garanțiile la depozitele băncii falimentare „Investprivatbank”. „Deciziile comisiei parlamentare sunt rodul unui compromis între diferitele fracțiuni politice și nu reprezintă un adevăr probat. Cu toate acestea, „gaura” de 1,3 miliarde de lei, care a fost „descoperită” de către comisia parlamentară, nu a fost confirmată de autoritățile competente”, notează dni.ru.

Sursa citată amintește că Comisia parlamentară a propus Guvernului mai multe opțiuni pentru a îmbunătăți situația financiară de la BEM. Una dintre aceasta prevedea transferul unui pachet de acțiuni către investitorii privați. Astfel, în august 2013 a avut loc o emisiune suplimentară de acțiuni ale BEM. În așa fel pachetul de control a trecut la investitorii privați. Aceștia și-au dat seama că „gaura” este mult mai mare decât 1,3 miliarde de lei. „Potrivit unor rapoarte, care au fost citate în presa moldovenească și internațională, e vorba de o „gaură” de până la 10 miliarde de lei. La rata de schimb din acel moment această sumă echivala cu circa 1 miliard de dolari. Investitorii, care au solicitat Guvernului să salveze banca, au fost duși în eroare. Banca avea mari probleme, era în aproape în faliment”, afirmă autorii materialului.

Cei de la dni.ru s-au referit și la investitorii de la BEM. „Aceștia au intrat în posesia a 33.73% din acțiuni după ce a avut loc o emisie suplimentară. Aceste acțiuni erau în valoare de 80,550,000 lei (la acel moment 6,300,000 dolari). Statul a păstrat un pachet de blocaj - 33.38%. Pachetul de control de la BEM a trecut la „Sisteme Informaționale integrate”, companie înregistrată în Rusia. Aceasta companie este acționar al BEM din 2002, iar reputația sa a fost fără cusur. Pe lângă cele peste 80 de milioane de lei plătite statului, investitorul s-a obligat să furnizeze Băncii de Economii un împrumut în valoare de 600 de milioane de lei, precum și achiziționarea activelor bancare cu probleme – 300 de milioane de lei. Guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, a confirmat că în luna septembrie 2013 „Sisteme Informaționale integrate” a acordat băncii un împrumut de 50 de milioane de dolari (644 milioane lei) pentru șase ani, cu o dobândă de trei la sută pe an. Astfel, investitorii și-au îndeplinit obligațiile asumate față de stat”, punctează site-ul.

La mai puțin de un an, „Sisteme Informaționale integrate” a vândut o parte din acțiunile sale din BEM „fiicei” „Vneșeconombank” din Rusia - Compania „VEB Capital” pentru 50 de milioane de lei. La sfârșitul lunii noiembrie 2014 ponderea „VEB Capital” în BEM era de 25%, iar cea a „Sisteme Informaționale integrate” - de 9%. După această tranzacție printre acționarii principali ai BEM a devenit un investitor din Rusia. „Această tranzacție a provocat un scandal politic la Chișinău. Mai mulți politicieni au declarat că apariția unor investitori ruși în BEM nu este altceva decât „preluarea sistemului bancar de către Putin, de către Kremlin”, amintește dni.ru.

Jurnaliștii ruși spun că în preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 „a avut loc un caz fără precedent în practica bancară”. „Cu trei zile înainte de alegeri statul a privat investitorii de acțiunile deținute la BEM. În baza unui demers al acționarului care deține 0,01 din acțiunile de la BEM. Curtea Supremă de Justiție a casat decizia guvernului de a emite acțiuni suplimentare, iar BEM a revenit în administrarea statului. Banca Națională a instituit control special. Investitorii au suferit pierderi financiare, dar le-a fost afectată și reputația”, spun autorii materialului.

În concluzie, cei de la dni.ru spun că investitorilor le-a fost vândută o bancă aflată în prag de faliment, iar ulterior au fost privați și de acțiunile deținute. „Moldova s-a transformat într-o zonă în care e riscant să faci investiții. Declinul dramatic al investițiilor în economia R. Moldova e o consecință directă a unei astfel de politici”.