Premierul Belgiei blochează împrumutul UE pentru Ucraina: îngrijorări financiare și juridice majore!

Împrumutul de 140 de miliarde de euro promis de Uniunea Europeană pentru Ucraina continuă să rămână incert. Conform POLITICO, această incertitudine ar putea persista cel puţin încă două luni, deoarece liderul Belgiei, a opta cea mai mare economie din blocul comunitar, se opune ferm utilizării activelor ruseşti confiscate pentru a finanţa împrumutul.

Belgia, una dintre cele şase ţări membre fondatoare ale Uniunii Europene, cunoscută pentru tendința sa spre compromisuri europene clasice, a reuşit să dilueze concluziile summitului din Bruxelles. Aceasta a condus la amânarea deciziei privind continuarea planului până la următoarea întâlnire a liderilor, stârnind îngrijorări legate de angajamentul față de Ucraina. Prim-ministrul belgian, Bart De Wever, un naţionalist flamand de dreapta, este sub presiune în ţara sa din cauza acestui plan al Uniunii Europene. El consideră că există riscuri finaciare şi juridice considerabile pentru Belgia, țară ce adăposteşte majoritatea activelor ruseşti.

„Îmi lasă un gust un pic amar să văd că suntem acuzaţi acum că suntem ţara care nu vrea să coopereze”, a declarat De Wever jurnaliștilor. Perspectiva ca belgienii să fie cei care vor plăti pentru împrumutul acordat Ucrainei din activele ruseşti este, în opinia sa, „complet nebunească”.

Atitudinea lui Donald Trump faţă de invazia rusă în Ucraina, chiar și după sancţiunile recente asupra marilor companii petroliere ruseşti, a încărcat Europa cu responsabilitatea de a-şi întări sprijinul. Chiar dacă ideea utilizării activelor ruseşti pentru a sprijini Ucraina a fost de neconceput pentru multe guverne europene, această posibilitate a devenit mai reală pe măsură ce conflictul s-a prelungit.

UN COMPROMIS „ECHILIBRAT”

Joi, Uniunea Europeană şi-a dorit să ofere Comisiei Europene un mandat ferm pentru a elabora o propunere juridică care să reglementeze împrumutul. Însă, De Wever s-a asigurat de neimplementarea acestei măsuri. Discuţiile prelungite, după o zi întreagă de negocieri intense, nu au condus la o concluzie, liderii revenind mai târziu pentru a analiza un text de compromis. Declaraţia finală a summitului menţionează că executivul european poate explora pe mai departe posibilitatea confiscării activelor, dar nu este deloc ceea ce Kievul spera.

Un diplomat al UE, sub protecţia anonimatului, a descris textul drept „suficient de echilibrat pentru a permite interpretări variate care să servească nevoile şi sensibilităţile fiecăruia”. Însă, această situaţie a adus noi întrebări privind sprijinul fragil al UE pentru Ucraina, în contextul unui conflict ce se apropie de al cincilea an.

„Planul privind activele nu a fost îngropat”, a susţinut preşedintele francez Emmanuel Macron, adăugând că s-au discutat detaliile tehnice, fără a lua în calcul alte modalităţi de finanţare pentru Ucraina. Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat că riscurile împrumutului sunt „gestionabile”. Deoarece Belgia era deja reticentă faţă de plan, diplomaţii europeni şi belgieni au căutat o formulare juridică potrivită pentru a-l calma pe De Wever. Cu toate acestea, formularea finală a summitului se limitează la „invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, opţiuni de sprijin financiar” şi amână problema până la summitul următor din decembrie, deși oficialii nu exclud o reuniune mai devreme.

SĂPTĂMÂNI ÎNTREGI DE NEGOCIERI

Miza părea prea ridicată pentru De Wever, având în vedere că cele mai multe dintre activele imobilizate ale Rusiei din Europa sunt gestionate de Euroclear, firmă financiară înregistrată în Belgia, menţionează diplomaţii. De Wever a subliniat în nenumărate rânduri că operaţiunea prezintă riscuri financiare şi juridice mari pentru Belgia. Acasă, el se implică în discuţii dure privind bugetul pentru a readuce finanţele Belgiei în echilibru.

De Wever a respins un compromis de ultim moment care prevedea un limbaj mai ferm în favoarea împrumutului, potrivit a patru oficiali europeni. „Am convenit asupra a «ce», acum trebuie să lucrăm la «cum»”, a declarat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

În faţa asigurărilor Comisiei privind riscurile reduse ale operaţiunii financiare, diplomaţii belgieni au comparat acest lucru cu riscul prăbuşirii unui avion: „şansele sunt reduse, dar dacă se întâmplă, zeci de oameni îşi pot pierde viaţa”, conform a doi diplomaţi informați. Oficialii belgieni au solicitat analize detaliate ale aspectelor sensibile ale împrumutului, dar răspunsul european nu a fost pe măsură. „Am impresia că prietenii noştri din Comisie au subestimat complexitatea acestei construcţii financiare foarte sofisticate”, a afirmat un diplomat al UE. „Această subestimare explică îngrijorările Belgiei”, a precizat el.

Compromisul de ultim moment al Uniunii Europene permite tuturor să-şi salveze imaginea, oferindu-i totodată lui De Wever puterea de a spune „veto” la acţiuni viitoare ce nu sunt conforme cu limitele sale. Dacă „Rusia poate solicita efectiv banii, din orice motiv, aceştia trebuie să fie disponibili imediat”, a subliniat De Wever, adăugând că „încrederea în întregul sistem financiar al Europei” ar fi în joc. „Cine va oferi această garanţie? I-am întrebat pe colegii mei: «Voi? Statele membre?»... La această întrebare nu mi s-a răspuns cu un val de entuziasm în jurul mesei”, a dezvăluit liderul belgian.