Pesta nu a dispărut: cât de periculoasă este și cum poate fi tratată. Explicațiile medicilor români

Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România atrage atenția asupra necesității unei informări corecte despre pesta, cunoscută și sub denumirea de ciumă, o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis.

Pesta se transmite cel mai frecvent prin înțepătura unui purice infectat. Boala poate fi transmisă și prin contact direct, iar în cazul formei pneumonice, de la o persoană la alta, pe cale respiratorie.

Pesta are trei forme clinice principale: bubonică, septicemică și pneumonică. Deși rămâne o boală gravă, aceasta poate fi tratată eficient cu antibiotice dacă este diagnosticată și tratată rapid.

În lipsa tratamentului, formele pneumonică și septicemică pot fi aproape întotdeauna fatale. În cazul formei bubonice, mortalitatea poate ajunge la 30-60%.

Boala nu a fost eradicată și continuă să fie endemică în anumite regiuni ale lumii. Potrivit datelor OMS, între 2019 și 2025, cele mai multe cazuri raportate au provenit din Republica Democratică Congo și Madagascar.

În contextul alertei recente de ciumă din Rusia, Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România a transmis o serie de clarificări privind modul de transmitere al bolii, formele clinice și posibilitățile actuale de tratament.

Comisia a subliniat că evoluția medicinei, măsurile de sănătate publică și disponibilitatea antibioticelor au redus semnificativ impactul pestei în comparație cu marile pandemii istorice.

”Este important ca publicul să aibă acces la informații clare, validate medical și prezentate într-un mod responsabil”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.

”În contextul informațiilor apărute în spațiul public, Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România aduce în atenție o serie de precizări pentru o informare corectă privind pesta (ciuma), a modului de transmitere, a formelor clinice și, mai ales, a posibilităților actuale de tratament.

Pesta, cunoscută și sub numele popular de „ciumă”, este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis. Pesta este o zoonoză care se transmite de la rozătoare (șobolan) la om prin intermediul unui vector, și anume puricele infectat.

De-a lungul istoriei, pesta a provocat trei mari pandemii ( înainte de descoperirea antibioticelor), cu mortalitate ridicată.

Transmiterea la om se produce cel mai frecvent vectorial, prin înțepătura unui purice infectat. Sunt posibile, însă, și alte căi de transmitere, inclusiv prin contact direct, iar în cazul formei pneumonice este posibilă transmiterea de la o persoană la alta pe cale respiratorie.

Pesta poate avea trei forme clinice principale:

Forma bubonică este caracterizată prin apariția unor ganglioni limfatici măriți și dureroși în teritoriul corespunzător locului în care s-a produs înțepătura puricelui.

Forma septicemică este forma sistemică a bolii, în care infecția se răspândește în organism.

Forma pneumonică afectează plămânii și poate permite transmiterea interumană.

Forma bubonică poate evolua către forme severe, septicemică sau pulmonară.

Pesta este o boală tratabilă cu antibiotice, însă este esențial ca diagnosticul să fie stabilit cât mai repede, iar tratamentul să fie inițiat fără întârziere.

„Pesta este o boală infecțioasă cunoscută mai ales prin marile epidemii și pandemii pe care le-a provocat de-a lungul istoriei, inclusiv în Evul Mediu, când a determinat un număr foarte mare de îmbolnăviri și decese. În timp, îmbunătățirea condițiilor de viață și de igienă, măsurile de sănătate publică și, ulterior, apariția antibioticelor au contribuit semnificativ la reducerea impactului bolii. Pesta nu a dispărut însă și continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, dar în prezent poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă este diagnosticată și tratată la timp”, a declarat Prof. Univ. Dr. Simin Aysel Florescu, Președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în absența tratamentului, mortalitatea formei bubonice este de aproximativ 30–60%. Formele pneumonică și septicemică pot fi aproape întotdeauna fatale dacă nu sunt tratate la timp.

Antibioticele sunt eficiente împotriva infecției. Diagnosticul precoce și inițierea rapidă a tratamentului pot salva viața pacientului.

Pesta nu a dispărut și rămâne endemică în mai multe țări. Conform datelor OMS, în perioada 2019–2025, cele mai multe cazuri raportate au provenit din Republica Democratică Congo și Madagascar.

Boala poate produce atât cazuri izolate, cât și focare sau epidemii. Cu toate acestea, riscul asociat unui caz individual trebuie evaluat în funcție de forma bolii, de rapiditatea diagnosticului și de măsurile de sănătate publică aplicate.

„Vă precizăm că este o simplă informare, fără niciun alt context, prin care ne dorim doar să existe și un punct de vedere științific legat de acest subiect”.

În acest context, o angajată a unui institut din Siberia, Rusia, care cercetează agenți patogeni periculoși, a murit pe 2 octombrie 2026. Autoritățile verifică dacă decesul a fost provocat de ciumă pneumonică.

OMS consideră că, deocamdata, riscul pentru Europa este „foarte scăzut”.

„Evaluarea iniţială a riscului, realizată de OMS pe baza informaţiilor disponibile, estimează că acesta este 'între moderat şi scăzut' în Irkutsk (regiunea siberiană unde a fost înregistrat cazul), 'scăzut' pentru Rusia în ansamblu şi 'foarte scăzut' pentru Europa”, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al agenţiei, Christian Lindmeier.

Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta „foarte curând” cu Vladimir Putin despre alerta de ciumă din Rusia. În același timp, OMS a solicitat detalii despre un posibil al doilea caz de îmbolnăvire.

Președintele american Donald Trump a declarat marți, în Statele Unite, că urmează să vorbească cu președintele rus Vladimir Putin despre moartea cercetătoarei care a murit în Siberia după un posibil caz de ciumă.

Între timp, șeful OMS a declarat că organismul global de sănătate a solicitat detalii despre „rapoartele unui al doilea angajat cu pneumonie de cauză nedeterminată”, o posibilă referire la informații neverificate privind un al doilea caz de îmbolnăvire cu ciumă.

Donald Trump a spus că va discuta „foarte curând” cu președintele rus Vladimir Putin.

Chestionat separat cu privire la informațiile deținute de agențiile americane despre incident, Donald Trump a spus: „Până acum, suntem în discuții foarte profunde. Vom putea raporta despre asta probabil mâine”.

Trump, care a declarat în trecut că Putin este o persoană cu care poate lucra în ciuda tensiunilor legate de războiul Moscovei în Ucraina, a oferit luni ajutorul Statelor Unite Rusiei în legătură cu alerta de ciumă.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a declarat într-o postare pe X miercuri că „sunt la curent și monitorizează îndeaproape rapoartele despre un caz suspect de ciumă pneumonică în regiunea Irkutsk din Rusia, care a dus la un deces”.

Agenția de sănătate publică din Statele Unite a precizat că circumstanțele cazului rămân neconfirmate. Ciuma pneumonică se poate răspândi de la o persoană la alta prin picături respiratorii, în timpul contactului apropiat.

Cu toate acestea, CDC a declarat că „în acest moment, nu există indicii ale unei amenințări mai ample pentru Statele Unite”, adăugând că agenția și partenerii săi interinstituționali sunt pregătiți și vor continua să monitorizeze îndeaproape situația.

Organizația Mondială a Sănătății a evaluat riscul pentru publicul larg ca fiind scăzut, pe baza informațiilor disponibile.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat inițial, într-o postare pe X, că agenția a solicitat informații suplimentare de la autoritățile sanitare ruse pentru a clarifica cauza pneumoniei severe și agentul patogen implicat.

„Partajarea informațiilor în timp util, completă și transparentă este esențială pentru a evalua riscurile potențiale pentru sănătatea publică”, a spus el.

Oficialii ruși din domeniul sănătății au declarat marți Organizației Mondiale a Sănătății că nu au fost înregistrate cazuri de ciumă în Irkutsk. Igor Kobzev, guvernatorul regiunii, a declarat că agenția de sănătate publică a implementat un „set cuprinzător de măsuri antiepidemice”.

Au apărut, între timp, informații neconfirmate despre un posibil al doilea caz de ciumă. După moartea cercetătoarei, o a doua persoană ar fi putut muri într-un spital din regiunea Irkutsk, după ce ar fi contractat boala, chiar dacă autoritățile de la Moscova neagă existența unui focar.

Decesul nu a fost confirmat oficial. Informația a apărut în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății solicită mai multe date din Rusia despre moartea cercetătoarei în vârstă de 28 de ani din Irkutsk și despre rapoartele privind un al doilea angajat „cu pneumonie de cauză nedeterminată”.

Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a declarat că oficialii organizației sunt în contact cu „autoritățile sanitare ruse pentru a verifica evenimentul, circumstanțele acestuia, testele de laborator în curs și rezultatele acestora, justificarea urmăririi contactelor și starea de sănătate a contacților, precum și orice potențială implicație pentru sănătatea publică internațională”.

Într-o declarație ulterioară, Lindmeier a adăugat că, pe baza „informațiilor neoficiale... riscul pentru sănătatea publică a populației generale pare a fi scăzut”.

Purtătorul de cuvânt a menționat că toți contacții cercetătoarei decedate „au fost identificați și sunt monitorizați pentru boală și, până în prezent, niciunul nu a prezentat simptome de boală”.