Predarea istoriei în școală, printre temele abordate la Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava

Prima etapă a Congresului Național al Istoricilor Români, care este convocat o dată la doi ani, se va desfășura la Chișinău. Lucrările ediției a IV-a a Congresului vor fi deschise la 28 august, în incinta Palatului Republicii, apoi se vor desfășura pe secțiuni, la Universitatea de Stat din Moldova.

Potrivit rectorului Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, agenda discuțiilor va include și modul în care este predată istoria în instituțiile de învățământ din țară.

„Problemele predării istoriei în școală vor fi pe agenda Congresului. Participarea profesorilor de istorie din liceele din Republica Moldova este o dovadă a existenței unei școli extraordinare istoriografice la Chișinău, cu precădere asupra problemelor de didactică istorică. În peisajul istoriografic basarabean reapar ideile de reanimare a moldovenismului, sub aspectul politic al problemei. Lucrurile acestea trebuie categoric curmate. Când vorbim de probleme în domeniul didacticii, ele trebuie să vizeze totalmente alte subiecte. Astăzi avem două lumi, o lume din Est care aduce cu sine doar război și altă lume care aduce prosperitate, democrație și o susținere enormă din partea României și Uniunii Europene de care ne bucurăm”, a declarat Igor Șarov astăzi, în cadrul dezbaterii „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit rectorului USM, prin ediția din acest an a Congresului Național al Istoricilor Români se dorește lansarea a noi oportunități de comunicare dintre profesorii de istorie și cercetătorii din domeniu, contribuind, astfel, la îmbunătățirea și promovarea cercetării românești în domeniul istoriei, precum și la o mai accentuată prezență a istoricilor în spațiul public.

„De mai mulți ani se pune problema apropierii predării istoriei în instituțiile din România și Republica Moldova. Profesorii din Republica Moldova au fost mulți ani școlarizați la diferite tabere de vară organizate de către Universitățile din România, Academia Română. De asemenea, au fost depuse eforturi din partea Consiliului Europei în organizarea workshop-urilor sau conferințelor. Am avut mai multe oportunități de a participa la asemenea dezbateri în Germania, Franța, România, împreună cu colegii noștri am abordat probleme controversate. E nevoie de căutat în istorie nu doar ceea ce dezbină, ci și ceea ce apropie popoarele. Apariția unor manuale comune germano-polone, germano-franceze sunt un exemplu elocvent. De luni, la Universitatea de Stat din Moldova va avea loc un workshop de predare a istoriei cu participarea colegilor din Ucraina, Georgia”, a punctat Igor Șarov, citat de IPN.

Prorectorul la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Ștefan Purici, a menționat, în cadrul aceleiași dezbateri, că la Congresul din acest an vor fi abordate multe probleme și aceste discuții vor fi cu atât mai fructuoase, cu cât în cadrul atelierelor și secțiunilor vor participa istorici din diverse centre universitare, institute de cercetare, atât din România, cât și din Republica Moldova.

„Acest dialog cu siguranță că va produce o cunoaștere mai profundă și mai extinsă în ceea ce privește trecutul nostruˮ, a declarat Ștefan Purici.