Poţi SUPRAVIEŢUI mâncând doar cartofi?

sursa: csid.ro

În filmul „Marţianul”, Mark Watney, interpretat de Matt Damon, este lăsat pe planeta Marte de colegii săi astronauţi, iar singurul aliment pe care-l poate consuma este cartoful. Andrew Taylor, un australian de 36 de ani, a ales să urmeze aceeaşi dietă.

În încercarea de a slăbi, Taylor a decis să nu mănânce decât cartofi vreme de un an. Dar oare acest tip de abordare poate funcţiona sau va rămâne fără nutrienţii esenţiali pentru organism? Ar fi putut alege un alt aliment mai bun pentru o dietă bazată pe un singur ingredient?

După mai bine de o lună de la începerea dietei, Taylor a postat o fotografie pe Facebook cu o farfurie unde se vede că nu şi-a terminat porţia de piure de cartofi. Aceasta este o ilustrare a teoriei saţietăţii senzoriale, conform căreia plăcerea de a consuma un singur aliment scade pe măsură ce mănânci mai mult, până la punctul în care se renunţă complet la aliment.

De la începerea dietei, Taylor a pierdut 10 kg (după prima lună) şi se bucură de un nivel crescut de energie. În plus, a redus probabilitatea de a se îmbolnăvi de diabet ori alte boli cronice. Dar ce se va întâmpla pe termen lung?

Dieta pe bază de cartofi asigură suficiente grăsimi şi proteine?

Consumul a aproape 3 kg de cartofi pe zi îi va asigura circa 2 000 de kilocarii, o cantitate rezonabilă pentru un bărbat de talia sa care vrea să slăbească. Chiar dacă acest aliment reprezintă o excelentă sursă de carbohidraţi şi fibre, Taylor nu îşi asigură suficiente proteine. Un bărbat de 120 kg are nevoie de aproximativ 90 g de proteine, iar dieta pe care o urmează îi asigură doar 60 g.

Proteinele sunt formate din aminoacizi, iar cartofii nu asigură suficienţi aminoacizi. Mai mult, cartofii au un procent redus de grăsime (doar 9 g la 3 kg), aşa că dieta nu îi asigură lui Taylor doi acizi graşi esenţiali (acid linoleic şi acid linolenic) şi nici nu asigură suficientă grăsime pentru absorbţia unor vitamine (vitaminele A, D, E şi K).

O dietă sănătoasă conţine alimente bogate în acizi graşi polisaturaţi omega-3 cu lanţ lung, iar peştele este cea mai bună sursă. Aceşti acizi au un rol important, structural şi funcţional, în membrana celulelor, pot activa ca hormoni şi pot ajuta la controlul presiunii arteriale.

Dieta pe bază de cartofi - Vitamine şi minerale

Taylor va avea provizii suficiente de tiamină, niacină, vitamina B6, acid folic, vitamina C, potasiu, magneziu, fosfor şi cupru, chiar luând în calcul anumite pierderi pe timpul gătirii cartofilor.

Prin permiterea cartofilor dulci pentru dietă, acesta şi-a sporit şansele de a avea suficientă vitamina E, fier şi calciu. Dar din dieta sa lipsesc vitamina D şi B12.

Expunerea la soarele Australiei îi va asigura suficientă vitamina D, dar rezervele sale de vitamina B12 se vor termina până în momentul în care va înceta dieta. Deficitul prelungit poate duce la anemie şi chiar afectarea permanentă a nervilor.

Cum dieta permite mici adaosuri, o idee bună ar fi drojdia, pentru a-şi completa nivelul de alte vitamine B, ca biotina şi riboflavina. O lipsă a acestora îi va afecta modul în care poate folosi energia luată din alimentaţie.

Dieta asigură doar 6 mg de zinc, iar necesarul este de 9,5 mg pe zi. Deficienţa de zinc va duce la exfolieri la nivelul gurii, intestinelor şi al pielii, scăzând astfel imunitatea şi capacitatea de autovindecare a organismului, poate chiar o pierdere a simţului gustativ.

Alte minerale care s-ar putea dovedi insuficiente în această dietă sunt clorura, seleniul şi iodul, deoarece nivelurile acestora depind de solul în care au fost cultivaţi cartofii. Deficienţa de seleniu ar putea afecta, potrivit csid.ro, sistemul imunitar şi cele reproducător, funcţiile tiroidei şi nivelul de antioxidanţi din organism.

Ar fi putut fi ales un alt aliment decât cartoful?

Alimentaţia pe baza unui singur aliment nu va fi nocivă pe termen scurt. Cu toate acestea, nu există niciun aliment care să asigure toate nevoile organismului pe termen lung.

Cum Taylor a decis să mănânce un singur aliment, probabil că alegerea lui este una bună, dat fiind că îşi asigură prin cartofi o gamă largă de aminoacizi, vitamine şi minerale pe care alte alimente bogate în amidon, cum ar fi pastele ori orezul, nu le-ar putea furniza. Dacă ar fi ales un singur aliment de origine animală, atunci dieta sa nu ar fi avut fibre şi o cantitate redusă de vitamine, minerale şi antioxidanţi. Fructele şi legumele fără amidon au un nivel scăzut de proteine şi grăsimi, ceea ce înseamnă că ar fi fost necesare cantităţi mari pentru a obţine suficientă energie.

Care sunt riscurile unei diete pe bază de cartofi?

Cartofii produc solanină, un glicoalcaloid care este otrăvitor. În general, nivelul de solanină în cazul cartofilor comercializaţi este unul scăzut. Dar cartofii ţinuţi în lumină devin verzi şi produc mai multă solanină. Chiar şi consumul unor cantităţi mici de astfel de cartofi poate provoca greaţă, vomă, crampe, febră, ameţeală, dureri de cap şi convulsii.

Deşi este clar că o cantitate de 300 g pe zi (echivalentul unei porţii normale) nu poate fi periculoasă, în condiţii normale de păstrare şi preparare, să mănânci un an întreg cartofi, iar în unele zile cantităţi mai mari decât cea menţionată - poate duce la unele riscuri privind sănătatea.