POLITICO // Rezultatul alegerilor din R. Moldova scoate la iveală limitele influenţei UE exact în momentul în care Putin se prezintă ca parte a unei alianţe antioccidentale mai largi

Alegerile din R. Moldova şi Georgia de săptămâna aceasta se transformă într-o verificare a realităţii pentru Uniunea Europeană, care se află din ce în ce mai mult pe picior greşit în lupta sa pentru influenţă cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează POLITICO.

De ani de zile, UE este încrezătoare că agenda sa liberală şi democratică va îndepărta în cele din urmă Georgia şi R. Moldova de orbita Kremlinului şi le va apropia de Occident - o încredere consolidată de sondajele care sugerează că ambele ţări au mari majorităţi populare în favoarea aderării la UE.

Alegerile din această săptămână sugerează însă că viziunea optimistă asupra UE este din ce în ce mai incertă. R. Moldova a votat duminică pentru aderarea la UE cu o marjă foarte mică - 50,4% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea aderării - iar partidul populist „Visul Georgian”, care se aşteaptă să câştige sâmbătă, este pregătit să urmeze un program iliberal care va face imposibilă aderarea la UE.

Pentru UE, determinarea adversarului său de la Moscova este descurajantă.

Este evident că Kremlinul - în ciuda implicării sale grave în Ucraina - este încă dispus să investească bani grei în cumpărarea de voturi şi în campanii de dezinformare pentru a-şi reafirma amprenta asupra fostelor teritorii sovietice. Atât în R. Moldova, cât şi în Georgia, Moscova avansează cu o propagandă potrivit căreia ţările care urmăresc un program pro-UE sau pro-NATO se joacă cu focul, recomandând neutralitatea ca antidot al conflictelor.

Surprinsă de rezultat, preşedinta pro-UE a R. Moldova, Maia Sandu, s-a plâns de „atacul fără precedent al Rusiei asupra libertăţii şi democraţiei ţării” sale. În timp ce sondajele recente sugerau că o majoritate de aproximativ 60 % era în favoarea aderării la blocul comunitar, în mare parte a nopţii părea că tabăra anti-UE va câştiga, scrie POLITICO.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a grăbit să sublinieze că rezultatul strâns a fost rezultatul unor trucuri murdare ale Rusiei şi a insistat că Bruxelles-ul va continua demersurile pentru aderarea Moldovei la blocul comunitar. „În faţa tacticilor hibride ale Rusiei, R. Moldova demonstrează că este independentă, puternică şi că doreşte un viitor european”, a declarat ea.

Cu toate acestea, rezultatul din R. Moldova scoate la iveală limitele influenţei UE exact în momentul în care Putin se prezintă ca parte a unei alianţe antioccidentale mai largi, arată POLITICO.

Există puţine îndoieli cu privire la amploarea intervenţiei ruse în R. Moldova. Într-o declaraţie făcută după numărarea voturilor, liderul misiunii de observare a Institutului Naţional Democrat, fostul ministru finlandez de externe Pekka Haavisto, a raportat eforturi ample de subminare a procesului. „Cea mai mare ameninţare la adresa integrităţii acestor alegeri a fost o campanie amplă şi concertată de influenţă străină malignă din partea Rusiei, care colaborează cu actori moldoveni prin manipularea informaţiilor, cumpărarea de voturi şi alte tipuri de finanţare ilicită a activităţii politice”, a declarat el.

În acest context, alţi observatori au afirmat că obţinerea unei majorităţi, chiar şi minime, a reprezentat o realizare semnificativă. „Moldovenii au dat dovadă de rezilienţă în faţa unei interferenţe străine fără precedent”, a declarat congresmanul american Peter Roskam, care a condus o misiune de observare a Institutului Republican Internaţional.

Oficialii moldoveni au tras în mod repetat un semnal de alarmă cu privire la sumele uriaşe de bani ruseşti care au fost direcţionate în conturile alegătorilor obişnuiţi în săptămânile premergătoare votului. Autorităţile acuză Moscova şi împuterniciţii săi locali că încearcă să folosească banii pentru a împinge oamenii să se opună aderării la UE şi să se unească în spatele unui candidat pro-rus care se opune lui Sandu.

Într-un interviu pentru POLITICO înaintea votului de duminică, fostul ministru moldovean de externe Nicu Popescu a arătat că referendumul a fost convocat pentru a „rezolva discuţia internă din ţară” înainte ca alegătorii să meargă la urne în alegerile parlamentare de anul viitor, unde Sandu şi aliaţii ei se confruntă cu o serie de partide de opoziţie proruse.

„Rezultatele preliminare ale alegerilor evidenţiază provocările cu care se confruntă Bruxelles-ul în extinderea aderării la UE către ţările post-sovietice”, a declarat Marta Mucznik, analist în cadrul Crisis Group. „Având în vedere că R. Moldova se pregăteşte pentru alegeri parlamentare în 2025, este probabil ca aceste diviziuni să influenţeze discursul politic în lunile următoare”, arată experta.