Platforma de Sprijin pentru R. Moldova, inițiată de România, Franța și Germania, transformată într-un „parteneriat pe termen lung” care să ne ghideze în parcursul european: „R. Moldova nu a cedat și a devenit candidat pentru aderare la UE”

Platforma de Sprijin pentru R. Moldova, inițiată de România, Franța și Germania la scurt timp după declanșarea de către Federația Rusă a războiului în Ucraina, cu scopul de a ajuta statul nostru să depășească crizele rezultate în urma invaziei statului vecin, va fi transformată, începând de marți, 17 septembrie 2024, într-un parteneriat pe termen lung care să ghideze R. Moldova pe calea sa către aderarea la UE și să promoveze dezvoltarea durabilă prin implementarea reformelor necesare.

Anunțul a fost făcut astăzi, în cadrul celei de-a cincea conferințe a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova, desfășurate la Chișinău cu participarea a 65 de delegații străine, atât de către șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, cât și de omologii săi din România, Franța și Germania - Luminița Odobescu, Stéphane Séjourné și, respectiv, Annalena Baerbock.

„Importanța Platformei de Sprijin pentru R. Moldova s-a extins pe măsură ce continuăm calea noastră spre integrarea europeană. Această platformă a fost restructurată în Platforma de Parteneriat pentru Republica Moldova, pentru a reflecta esența aderării la UE ca cel mai important obiectiv strategic al statului nostru. Sprijinul mobilizat prin intermediul acestei platforme este crucial în completarea asistenței direcționate pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, a declarat, în debutul evenimentului, vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe.

Potrivit lui Popșoi, Platforma de Parteneriat pentru Republica Moldova se va axa pe patru grupuri de lucru principale, menite să apropie statul nostru de UE - justiție, anticorupție și securitate, axat pe consolidarea statului de drept și îmbunătățirea cadrului de securitate al statului nostru; energie, eficiență energetică și provocări de mediu; dezvoltare economică durabilă și infrastructură strategică; dar și reforma administrației publice și gestionarea finanțelor publice, cu accent pe reformarea administrației publice și îmbunătățirea gestionării financiare pentru a asigura o guvernare eficientă.

În cadrul discursului său, vicepremierul Popșoi a amintit că la cea de-a patra Conferință Ministerială a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova, desfășurată pe 17 octombrie 2023, a fost mobilizat un pachet de sprijin financiar în valoare de 148,7 milioane de euro pentru staul nostru, dintre care 38,7 milioane au fost granturi și 110 milioane de euro - împrumuturi cu condiții favorabile.

„Această finanțare este esențială pentru dezvoltarea sectoarelor strategice ale Republica Moldova, cu accent pe infrastructură, reziliență energetică și adaptarea la schimbările climatice. Datorită contribuțiilor partenerilor noștri la Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, am reușit să oferim compensații la facturile de energie pentru cetățenii noștri. De asemenea, am extins asistența acordată ucrainenilor care fug din calea războiului, am gestionat eficient securitatea la frontierele noastre și ne-am consolidat capacitatea de a face față provocărilor hibride. În același timp, am avansat agenda de creștere a rezilienței sociale și economice. Mai mult, am lansat inițiative concrete care au avut un impact real asupra vieții cetățenilor noștri, inclusiv creșterea securității energetice prin implementarea proiectelor de eficiență energetică pentru 25 de clădiri publice educaționale și sociale din toată republica și asigurarea unor servicii mai eficiente și sigure de încălzire și alimentare cu apă caldă către consumatori și micșorarea consumului de energie termică per consumator la 57 de blocuri de locuit și peste 200 de instituții publice”, a enumerat Mihai Popșoi.



Prezentă la eveniment, președinta Maia Sandu a subliniat că R. Moldova este „mai puternică” având atâția parteneri alături, gata să o sprijine în parcursul său european.

„R. Moldova are un potențial enorm, dar, cu războiul la hotar, ne este dificil să-l valorificăm. Istoria ne-a învățat că nicio țară nu a reușit să devină un succes economic fără un sprijin inițial solid și parteneriate de durată. Acesta este ajutorul pe care l-am cerut partenerilor noștri. Tot ceea ce facem are scopul de a îmbunătăți viața oamenilor noștri – să construim drumuri, poduri, școli, spitale și să creăm noi locuri de muncă. Avem multe de făcut și știm că doar împreună putem transforma visurile noastre în realitate. Suntem gata să muncim cot la cot pentru a construi o R. Moldova puternică, un loc unde toți ne simțim acasă, într-o Europă unită”, a punctat șefa statului.

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a reiterat admirația sa pentru R. Moldova care a întins o mână de ajutor refugiaților ucraineni și găzduiește în prezent un număr de refugiați egal cu 5% din populația sa, care a scăpat de dependența de gazul rusesc și implementează reforme, inclusiv cu scopul de a curăța justiția și a combate corupția.



„R. Moldova nu s-a înecat, R. Moldova nu a cedat și R. Moldova a devenit un stat candidat la UE. (...) Suntem aici pentru a susține libertatea R. Moldova, un stat care are un viitor în UE”, a accentuat Annalena Baerbock, apreciind, totodată, leadersheep-ul Maiei Sandu și eforturile cetățenilor de a rezista tentativelor Rusiei de a destabiliza, inclusiv prin dezinformări, R. Moldova.

Și ministra de Externe a României, Luminița Odobescu, a apreciat „rezultatele impresionante” atinse de R. Moldova în parcursul său european: „România va rămâne angajată ferm să colaboreze cu toți partenerii în cadrul Platformei de Sprijin pentru R. Moldova”.

Menționăm că, în marja celei de-a cincea conferințe a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova, au fost semnate nouă acorduri care prevăd acordarea a 305,1 milioane de euro în calitate de împrumuturi în condiții avantajoase și 80 de milioane de euro în calitate de grant pentru statul nostru.