Planul de pace al lui Trump pentru Gaza rămâne blocat: negocierile lui Kushner cu Israelul și Hamas eșuează din nou

Emisarul american Jared Kushner și-a încheiat rundele de discuții cu oficialii israelieni și reprezentanții Hamas fără să obțină progrese concrete în relansarea planului președintelui Donald Trump pentru Fâșia Gaza.

Emisarul special şi ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner, a finalizat luni două zile de întâlniri cu liderii israelieni şi cu gruparea palestiniană Hamas, întâlniri menite să deblocheze planul preşedintelui SUA pentru Gaza. Deocamdată însă nu apar semne de progres iminent. Ambele părţi își mențin ferm pozițiile.

Kushner s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Israel, la o zi după discuțiile purtate în Egipt cu liderul politic al Hamas, Khalil Al-Hayya. Demersul a vizat relansarea planului blocat după ce Israelul a lansat noi atacuri aeriene şi a ocupat noi teritorii în Fâşia Gaza, în pofida armistiţiului din octombrie, în timp ce Hamas continuă să refuze dezarmarea.

Donald Trump a anunţat luna trecută că Hamas a acceptat, în principiu, să depună armele în etape, conform unei foi de parcurs în 15 puncte propuse de aşa-numitul "Consiliu pentru Pace" creat de preşedintele SUA. Hamas a declarat că este de acord cu foaia de parcurs, dar a subliniat că aplicarea ei depinde mai întâi de îndeplinirea de către Israel a propriilor angajamente: oprirea atacurilor şi retragerea din Fâşia Gaza.

Premierul Netanyahu, a cărui coaliţie de guvernare este în dificultate în sondaje înaintea alegerilor din octombrie, a respins la începutul lunii foaia de parcurs. El insistă că Israelul nu se va retrage din Gaza atât timp cât Hamas nu va fi complet dezarmat.

Un oficial israelian a declarat luni că nu s-a înregistrat niciun progres în urma discuțiilor cu Jared Kushner. Acesta a precizat că Netanyahu a transmis clar că armata israeliană nu se va retrage de pe linia de demarcaţie stabilită prin armistiţiul din octombrie și că va continua operaţiunile militare în Fâşia Gaza după cum consideră necesar, inclusiv împotriva celor implicaţi în atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atac care a declanşat actualul război.

Hamas a cerut Israelului să respecte armistiţiul, în timp ce cele două părţi contestă modul de secvenţiere a aplicării măsurilor prevăzute în planul lui Trump. De la semnarea armistițiului din octombrie și până acum, peste 1.200 de palestinieni şi patru soldaţi israelieni au fost ucişi în Fâşia Gaza.

Potrivit a două surse, întâlnirea lui Kushner cu Netanyahu a durat câteva ore. La discuţii a participat şi Nickolai Mladenov, trimisul lui Trump pentru Gaza din partea "Consiliului pentru Pace", considerat coordonatorul principal al eforturilor de implementare a planului, au menţionat aceleaşi surse.

Oficialul israelian citat anterior a mai precizat că Netanyahu şi Kushner au căzut de acord ca reconstrucţia Fâşiei Gaza să nu înceapă înainte ca gruparea Hamas să fie complet dezarmată, inclusiv de arme uşoare.

Într-o declaraţie care a descris întrevederea drept "profundă şi constructivă", biroul lui Netanyahu a arătat că Israelul şi "Consiliul pentru Pace" consideră că dezarmarea Fâşiei Gaza trebuie să fie "promptă şi finalizată înaintea începerii oricărei reconstrucţii".

În aceeaşi declaraţie se menţionează că Netanyahu a convenit cu "Consiliul pentru Pace" înfiinţarea unui grup de lucru pentru dezarmare şi demilitarizare, care, potrivit mai multor surse, urmează să fie condus de un general american, precum şi a unui alt grup de lucru responsabil de chestiuni precum sănătatea publică, salubritatea şi furnizarea apei în Fâşia Gaza.

Uniunea Europeană şi-a reconfirmat marțea trecută sprijinul pentru planul de dezarmare a Hamas şi pentru retragerea completă a trupelor israeliene din Fâşia Gaza, după ce premierul Benjamin Netanyahu a respins inițiativa.

"UE îşi reafirmă sprijinul pentru planul de dezafectare permanentă a armelor aflate în posesia Hamas şi a altor grupuri armate nestatale, precum şi pentru retragerea completă a trupelor Forţelor de Apărare Israeliene (FDI) din Gaza", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

"Este important ca planul convenit să fie implementat de toate părţile", a insistat acesta, făcând apel la accelerarea "implementării rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU şi ale dreptului internaţional".

Purtătorul de cuvânt a subliniat, de asemenea, că "Uniunea Europeană va continua să lucreze la implementarea Planului integral pentru a pune capăt conflictelor din Gaza conform Rezoluţiei 2803 a ONU", care susţine planul de pace, "inclusiv prin misiuni ale Politicii Comune de Securitate şi Apărare", cadrul în care UE desfăşoară misiuni civile şi militare în străinătate.

Executivul comunitar şi-a exprimat totodată "sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, astfel încât să poată reveni în siguranţă în Gaza şi pentru redresarea timpurie şi reconstrucţia zonei".

Pe 30 iulie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că Consiliul pentru pace pe care l-a creat a ajuns la un acord privind dezarmarea totală a Hamas şi a altor grupuri din Fâşia Gaza. El a prezentat înțelegerea drept un "acord istoric" ce ar trebui să permită trecerea la a doua fază a acordului de încetare a focului.

"Cât timp voi fi eu prim-ministru, nu va fi creat niciun stat palestinian, nici în Cisiordania, nici în Gaza. Nici 'Fatahistan', nici 'Hamastan, a declarat Netanyahu.

Deşi Hamas a acceptat oficial planul, liderii islamişti au condiţionat dezarmarea de o retragere completă a Israelului din Fâşia Gaza şi au avertizat că, dacă Israel nu respectă înţelegerea convenită, nici ei nu o vor respecta, conform Agerpres.

Netanyahu a explicat că, din perspectiva Israelului, dezarmarea nu înseamnă simpla predare a unei părţi dintre arme.

„Când spun că Hamas trebuie dezarmat, mă refer la armele grele, armele mai ușoare, toate armele”, a spus premierul. El a insistat că Israelul cere o dezarmare reală, nu una pe care a descris-o drept „fictivă”.

Premierul israelian a mai afirmat că guvernul de la Ierusalim continuă discuțiile cu Statele Unite privind rezervele pe care le are față de plan.

„Au idei; unele dintre ele ne sunt acceptabile, iar altele nu ne sunt acceptabile”, a spus Netanyahu, subliniind că Israelul își va menține poziția în cadrul negocierilor. El a adăugat că armata israeliană va continua să acționeze împotriva amenințărilor la adresa militarilor şi cetăţenilor israelieni.

Poziția făcută publică duminică este importantă, deoarece administrația Trump prezentase cu mai puțin de două săptămâni înainte acordul privind dezarmarea Hamas ca pe un pas major către încheierea conflictului și trecerea la următoarea etapă a planului pentru Gaza.

Planul porneşte de la premisa că Hamas trebuie să renunţe la arme, iar controlul asupra Fâşiei Gaza să fie transferat către o administraţie palestiniană diferită de structurile Hamas. În paralel, urma să fie instituit un mecanism internaţional de securitate, iar procesul de dezarmare să fie verificat înainte de finalizarea retragerii israeliene.

Una dintre problemele centrale rămâne însă ordinea în care sunt aplicate aceste măsuri. Astfel, cele două părţi susţin în principiu obiectivul dezarmării şi al retragerii israeliene, dar nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la modul concret în care ar trebui să înceapă și să se deruleze procesul.