PERICOL // Suplimentele nutritive – beneficiu pentru sport?

Dorinţa omului de a-şi îmbunătăţi capacităţile motrice prin consumarea anumitor substanţe are rădăcini adânci înapoi în timp, consemnându-se de-a lungul istoriei, perseverenţa şi strădania sportivilor de a atinge cea mai înaltă treaptă a performanţei prin scurtarea cu orice preţ a drumului spre victorie. Alimentele nu reprezintă doar una dintre necesităţile şi plăcerile vieţii, ci pot contribui şi la succesul în sport. Toţi cei care urmăresc să obţină performanţe în sport, trebuie să acorde o atenţie deosebită nutriţiei.

În ultima perioadă, mass-media autohtonă a adus în atenţia publicului destul de frecvent cuvintele „culturism”, „suplimente nutritive”, „steroizi” şi „doping”, de cele mai multe ori în acelaşi context şi, din păcate, dovedind o foarte superficială cunoaştere şi înţelegere a problemelor. Dopingul este într-adevăr o mare problemă în sport, dar nu despre acest aspect doresc să vorbesc în acest articol, ci despre nedorita confuzie ce se face între suplimentele nutritive şi steroizii anabolizanţi, precum şi alte substanţe interzise în sport.

Dacă în cazul unui reporter, care scrie şi despre masini, handbal, crime şi orice altceva, putem să spunem uneori că este incompetent fiindcă nu se documentează înainte de a face afirmaţii eronate despre suplimente, steroizi şi culturism, am avut surpriza neplacută să constat această confuzie în cazul unor oameni de la care ar trebui să avem pretenţii. Ce să cerem atunci cuiva care nu are nici o tangenţă cu sportul şi care văzându-şi copilul/nepotul/colegul/prietenul că foloseşte un concentrat proteic, spre exemplu, îl priveşte şi îl tratează ca pe cineva care se dopează şi începe să-i dea sfaturi legate de potenţă, transformarea muşchilor în grăsime după ce se lasă de sport şi alte aberaţii de genul acesta...

Haideţi să lămurim ce sunt aceste suplimente nutritive! Sunt convins că voi, cititorii noştri, cunoaşteti aceste aspecte, dar poate că nu strică să aveţi câteva date în plus cu ajutorul cărora să combateţi ideile preconcepute sau „prost-concepute” ale unora, de care s-ar putea să vă loviţi cândva. În primul rând, trebuie să ştiţi că există un cadru legislativ care coordonează activitatea de producţie, import şi comercializare a suplimentelor nutritive.

Suplimentele nutritive sunt preparate condiţionate sub formă de tablete, capsule, drajeuri, pulberi sau lichide, care au în compoziţia lor nutrienţi (macro- şi micronutrienţi) şi/sau alte substanţe comestibile, care sunt consumate în cantităţi definite, în mod suplimentar faţă de aportul alimentar obişnuit.

Categoriile de suplimente nutritive aprobate, vi le prezentăm în tabelul 1. Acestea, indiferent dacă sunt produse în tară sau aduse din import, pot fi comercializate pentru consumul uman, numai după ce sunt avizate de catre Ministerul Sănătăţii (MS) al R. Moldova. Această avizare are drept scop „asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei prin desfacerea pe piaţă a unor produse care întrunesc caracteristicile privind calitatea şi siguranţa acestora”.

Aşadar, este bine ca atunci când cumpăraţi un supliment nutritiv să verificaţi dacă are înscris pe el avizul MS. În plus, orice supliment ar trebui să aibă pe etichetă:

- denumirea suplimentului şi a substanţei/substanţelor active din punct de vedere nutriţional sau metabolic;

- informaţiile necesare pentru consumul corect al suplimentului nutritiv;

- o invitaţie de a parcurge cu atenţie informaţiile înscrise pe ambalaj sau în prospect, referitoare la compoziţie, modul de administrare, termenul de valabilitate, condiţiile de păstrare;

- atenţionarea că produsele fac parte din categoria suplimentelor nutritive.

Ca un principiu de bază, un supliment nutritiv nu trebuie să prezinte efecte adverse sau proprietăţi dăunătoare (bineînţeles, dacă se respectă modul de administrare şi indicaţiile lui), iar beneficiile lui pentru sănatate trebuie sa fie mai mari decît riscurile.

În contrast cu suplimentele nutritive există substanţele interzise în sport, considerate substanţe dopante. Utilizarea acestora este reglementată prin lege. În tabelul 2 sunt enumerate principalele clase de substanţe interzise, cu cîteva exemple la fiecare categorie. Acestea sunt în marea majoritate medicamente utilizate în terapie şi se folosesc numai cu recomandare medicală şi numai în cazul unor afecţiuni, sub urmărire de specialitate şi în doze stabilite de medic.

Este foarte gravă confuzia între suplimentele nutritive si substanţele interzise în sport, denotă ignoranţa şi consider că singura metodă de a rezolva această problemă este informarea corectă a publicului.

În ceea ce priveşte suplimentele nutritive, deşi acestea se pot procura de la magazin sau săli de fitness fără nici un fel de problemă, este bine să vă informaţi înainte de a le folosi, să întrebaţi pe cei care pot oferi informaţii coerente şi reale sau cel puţin să respectaţi indicaţiile de utilizare oferite de producător.

Tabelul 1. SUPLIMENTE NUTRITIVE

1. Vitamine şi elemente minerale în cantităţi care pe unitatea de consum (tabletă, capsulă, drajeu, linguriţă etc.) nu depăşesc de 3 ori dozele fiziologice zilnice recomandate pentru o persoană în cazul vitaminelor hidrosolubile şi de 1,5 ori în cazul vitaminelor liposolubile şi al elementelor minerale.

2. Proteine pure sau sub formă de concentrate proteice, izolate proteice şi hidrolizate proteice, aminoacizi şi amestecuri ale acestora.

3. Uleiuri alimentare considerate dietetice (de exemplu: uleiuri din germeni de seminţe de cereale, uleiuri din ficat de peşte) şi acizi graşi polinesaturaţi esenţiali.

4. Fosfolipide (lecitine, cefaline, serinfosfatide, inozitolfosfatide) pînă la cantităţi ale conţinutului de fosfor de 1 g/zi.

5. Fibre alimentare până la cantitatea de 24 g/zi.

6. Lapte pentru copii, indiferent de vârsta de administrare, dar fără indicaţii terapeutice.

7. Produse pentru copii: lapte cu cereale şi/sau fructe.

8. Îndulcitori sintetici alimentari.

9. Produse pentru slăbit şi pentru menţinerea greutăţii corporale, fără indicaţii terapeutice.

10. Produse parabiotice: probiotice, prebiotice, simbiotice - alimente funcţionale care reglează flora microbiană intestinală.

11. Produse pentru sportivi care conţin vitamine, elemente minerale, proteine, hidrolizate proteice, aminoacizi, glucide uşor asimilabile, acizi graşi esenţiali şi alţi nutrienţi cu rol în susţinerea efortului sportiv, în refacerea postefort, în dezvoltarea şi menţinerea masei musculare.

Tabelul 2. SUBSTANŢE INTERZISE ÎN SPORT

1. Stimulente (amfetamina, cocaina, efedrina etc.).

2. Narcotice.

3. Canabinoide (haşiş, marijuana).

4. Agenţi anabolici - steroizi anabolici androgeni (androstadienona, metandienona, 19-norandrostendiol, oxabolon, oxandrolon, oxymesteron, stanozolol, stenbolon, androstenediol, androstenediona, dehidroepiandrosteron (DHEA), dihidrotestosteron, testosteron etc.).

5. Hormoni peptidici (eritropoietina, hormonul de creştere, IGF-1, gonadotropina corionică , LH, insulina, corticotropinele).

6. Beta-2-agonişti.

7. Agenţi cu activitate antiestrogenică (inhibitorii de aromatază, clomifen, ciclofenil, tamoxifen).

8. Agenţi mascatori (diuretice, epitestosteron, probenecid).

9. Glucocorticosteroizi.

Vitalie Savciuc,

șef al secţiei Sport de Performanţă, Ministerul Tineretului şi Sportului al R. Moldova