Pensiile, BOMBA cu ceas din R. Moldova

Rateu // Mii de persoane care și-au asigurat bătrânețea riscă să rămână fără banii depuși la „ASITO”, dar autoritățile mizează în continuare pe dezvoltarea sistemului privat de pensii

Prognozele demografice sumbre, migrația cetățenilor apți de muncă și actuala practică a salariilor achitate în plic sunt factorii care vor crea peste ani o criză în sistemul public de pensii.

În timp ce numărul bătrânilor din R. Moldova se va dubla, un singur angajat va ajunge să formeze plata pentru un pensionar. Pe lângă alte măsuri, experții recomandă dezvoltarea urgentă a fondurilor de pensii facultative, administrate de companii private, însă moldovenii se tem de astfel de investiții, după ce ideea a fost compromisă de compania de asigurări „ASITO”.

În 1991, instituția a elaborat un produs nou pentru R. Moldova - „Asigurarea de pensie suplimentară”. Peste opt mii de moldoveni au vărsat bani în acest fond, sperând că vor avea la bătrânețe un venit în plus. De doi ani, „ASITO” a sistat toate plățile către pensionari și intenționează să rezilieze contractele.

Pensie pe jumătate

Pentru familia Barbacaru din localitatea Bălăbănești, Criuleni, sistarea plății „ASITO” a fost o lovitură dură. Ambii soți au ieșit la pensie în 2009 și primeau lunar câte o mie de lei de la compania de asigurări, în timp ce pensia oferită de stat pe atunci era de 600 de lei pe lună.

Din 2013, familia nu mai primește nimic și se descurcă cum poate. „Așteptăm dreptatea, dar văd că nu se mai face. Am dat un pumn de bani atunci. Câte puteam cumpăra… Dolarul era patru lei. Ne-am asigurat și noi, și fiica, dar ea mai are 15 ani până la pensie”, spune mâhnit Mihail Barbacaru.

În prezent, bărbatul ridică o pensie de stat de 1 300 de lei, iar soția sa – 700 de lei. „Ne descurcăm noi. Dacă am avea cele două mii de lei lunar de la „ASITO”, ne-ar ajunge. Cred că așteaptă să murim și să nu mai plătească”, adaugă bărbatul.

O altă pensionară din capitală, Alexandra Darii, se plânge că a investit vreo zece mii de lei în fondul „ASITO” pentru a primi la bătrânețe un adaos lunar de o sută de lei la pensie.

„Acești bani nu valorează nimic acum, dar nu-i primesc nici pe aceștia. Cât mai am sănătate, lucrez. Nu mai sper să câștigăm bătălia cu firma”, ne spune doamna Alexandra.

Tărăgănare în instanțe

Plata pensiilor suplimentare a fost sistată la cererea a doi acționari ai „ASITO” – ucrainenii Roman Rîbcenko şi Bogdan Kuceai. Aceștia s-au plâns în instanța de judecată că instituția plătește anual pensionarilor sume de 15 ori mai mari decât mărimea primei de asigurare achitată anterior de aceștia. În 2013, „ASITO” plătea lunar beneficiarilor 436 de mii de lei, dar atunci doar o pătrime din persoanele asigurate atinsese vârsta de pensionare. Judecătoria sectorului Botanica a admis cererea ucrainenilor și, de atunci, pensionarii își caută dreptatea în instanțe.

După ce ajunsese la Curtea Supremă de Justiție, la sfârșitul lunii trecute, dosarul a fost întors la Judecătoria Botanica. „Este o tărăgănare intenționată. Bănuiesc că ar putea fi o înțelegere tacită între companie și acești acționari pentru a anula contractele oamenilor. Eu insist să fie reluate plățile, pentru că are de suferit și imaginea companiei. A fost un risc comercial, dar asta nu înseamnă că trebuie declarate nule contractele. Am și eu asigurare, și părinții mei și vreau să rămână în vigoare”, afirmă un alt acționar al „ASITO”, Pavel Kiforiuk, care luptă în judecată de partea pensionarilor.

CNPF verifică

Pentru a rezolva problema, s-a implicat și Comisia Națională a Pieței Financiare, care a cerut să fie parte în procesul de judecată. Șefa Direcției Generale Supraveghere Asigurări din cadrul CNPF, Svetlana Lupașcu, spune că pensionarii trebuie să-și primească plățile, pentru că altfel li se încalcă drepturile, dar trebuie găsită o soluție și pentru a reduce riscul companiei de asigurări.

„Pentru șase mii de persoane s-au format rezerve, dar nu s-au început încă plățile. Situația e foarte dificilă. Compania a propus o procedură amiabilă de a restitui persoanelor banii și a rezilia contractele. Noi examinăm această posibilitate, dar trebuie să avem consultări la Ministerul Justiției, să nu încălcăm aspectele legale”, a precizat Lupașcu.

Totodată, instituția trebuie să ia o decizie care nu ar stârni panică în societate, pentru că există și alte companii pe piața R. Moldova care propun asigurări de viață și și-ar putea pierde clienții.

Proiect de lege, înghețat

După ce ideea de pensii private a fost compromisă în R. Moldova de scandalul de la „ASITO”, moldovenii au devenit și mai sceptici și se tem să-și asigure bătrânețea, mizând doar pe ajutorul statului. Pe de altă parte, sondajele arată că numai 17,5% din populație are încredere în sistemul public de pensionare.

În 2013, Parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de lege propus de CNPF care prevede crearea unor fonduri de pensii facultative, conduse de administratori licențiați.

Potrivit documentului, cetățenii care vor depune cel puțin cinci ani bani în astfel de fonduri, îi vor accesa la atingerea vârstei de pensionare. Chiar dacă deputații au propus mai multe amendamente care ar proteja interesele cetățenilor, inițiativa a rămas blocată în Parlament.

„Nu am renunțat la el. Noi purtăm în continuare discuții și îmbunătățim documentul. Luăm în calcul toate propunerile. Sper că în această legislatură să fie votat în variantă finală”, a precizat pentru Ziarul NAȚIONAL Aurelia Doina, membru CNPF.

Populația Moldovei îmbătrânește

Într-un studiu prezentat recent de Centrul Analitic Independent „Expert-Group”, specialiștii punctează că „fortificarea sistemului de pensii facultativ trebuie să fie o prioritate imediată” însoțită de câteva schimbări care trebuie realizate în sistemul public.

Altfel, sistemul de pensii rămâne o bombă cu ceas, care va exploda peste câteva decenii. Cercetările demografice arată că, până în 2050, ponderea populației vârstnice se va dubla, ajungând la 31%, față de 16 la sută cât este în prezent. Vor crește enorm cheltuielile în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, care și acum înregistrează un deficit. În 2014, cheltuielile au fost de circa 11% din Produsul Intern Brut.

Soluții

Experții economici sunt de părere că autoritățile trebuie să modifice baza de calcul a pensiilor, să majoreze mărimea contribuțiilor de asigurări sociale și să găsească metode pentru a-i stimula pe cetățeni să intre în sistem și să nu se eschiveze de la plăți, ridicând salarii în plic.

„Trebuie eliminate pensiile privilegiate pentru foști funcționari de Guvern, judecători, aleși locali. Această măsură nu ar aduce multe beneficii financiare, dar va consolida echitatea sistemului și încrederea populației. Un impact esențial îl va avea majorarea vârstei de pensionare la femei, de la 57 la 62 de ani, echivalentă cu cea a bărbaților. Ar putea fi mărit și stagiul necesar de cotizare de la 30 la 35 de ani”, propune economistul Adrian Lupușor, director al „Expert-Group”.

Valentina Buliga, fost ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei:

„A fost făcut un studiu de fezabilitate, fiind analizate sistemele de pensii din alte țări și am pregătit o reformă în domeniu. Era vorba de majorarea pensiei de bază și ajustarea pensiei pentru cei care au muncit până în 1999, când salariile erau foarte mici. Trebuie să modificăm mecanismul de redistribuire a plăților, dar cel mai important lucru este să scoatem economia tenebră, pentru ca cetățenii să nu muncească la negru, ci să fie atrași să contribuie la sistemul de pensii. Calculele noastre au arătat că modificarea vârstei de pensionare la această etapă nu ar aduce plusuri mari”.