Orașele din Rmânia care ATRAG prin calitatea vieții: Tot mai mulți locuitori ar vrea să se mute cu traiul aici

mediafax.ro

Peste 15 la sută dintre români s-ar muta la Cluj-Napoca datorită calităţii vieţii, acesta fiind şi cel mai atractiv oraş secundar din România, relevă Banca Mondială într-un studiu prezentat vineri la Cluj, care pune în top şi Timişoara şi Bucureştiul.

Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială, a declarat, vineri, corespondentului Mediafax că studiul realizat de Banca Mondială şi prezentat la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB în cadrul prelegerii „Oraşe Magnet: Ce pot face oraşele româneşti pentru a fi mai atractive pentru oameni”, a avut ca scop regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021 – 2027.

„În ceea ce priveşte preferinţa oamenilor, s-a răspuns la un chestionar aplicat la nivel naţional în perioada martie – aprilie 2017 pe un eşantion de 1.250 de respondenţi care au fost întrebaţi în ce oraş din România s-ar muta dacă ar avea posibilitatea să se mute în alt oraş faţă de cel în care locuiesc. 15,32% din cei chestionaţi au răspuns că s-ar muta la Cluj-Napoca, oraşul fiind primul în top, atraşi de calitatea vieţii şi de serviciile de sănătate din oraş, educaţie universitară, locuri de muncă, mediul cultural-artistic dinamic, mediul economic activ, mai ales pe servicii cu valoare adăugată mare, cum ar fi IT, industria farmaceutică, consultanţă. Cluj-Napoca este urmat de Bucureşti, cu 14,46% şi Timişoara, cu 11,88%. Studiul a fost făcut de Banca Mondială în colaborare cu Comisia Europeană, scopul fiind regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021 - 2027”, a spus Ionescu-Heroiu, citat de Mediafax.

De asemenea, conform studiului, Cluj-Napoca se situează pe primul loc în România fiind cel mai atractiv oraş secundar în funcţie de Indicele de Magnetism care ia în considerare venitul firmelor pe cap de locuitor, salariul mediu, numărul de studenţi, investiţiile pe cap de locuitor.

Potrivit lui Ionescu - Heroiu, având la bază acest studiu, autorităţile publice locale şi naţionale vor fi convinse de importanţa oraşelor pentru dezvoltarea ţării.

„În istoria României nu am avut o politică de dezvoltare urbană, nimic care să vizeze oarecum dezvoltarea oraşelor şi nu există, încă, un program de investiţii naţional dedicat oraşelor, în timp ce pentru sate există foarte multe. Nu există nimic pentru investiţii cheie pentru oraşe care nu se descurcă singure - infrastructură metropolitană, sistem de transport metropolitan, infrastructură de business. Sperăm să facem o schimbare de paradigmă, competitivitatea ţării ţine foarte mult de competitivitatea zonelor urbane funcţionale. Dacă aceste zone nu funcţionează bine, nici economia ţării nu funcţionează. În viitor va fi o concurenţă între oraşe pentru investiţii”, a mai spus Marcel Ionescu-Heroiu.

Acesta a precizat că datele studiului arată şi o inversare a trendului în ceea ce priveşte mutarea românilor, în condiţiile în care 66,5% au spus că s-ar muta în ţară faţă de 31,25% care au spus că s-ar muta în străinătate.

„Este o dinamică îmbucurătoare”, a precizat acesta.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a declarat, la rândul său, corespondentului MEDIAFAX că datele studiului înseamnă o confirmare a faptului că strategia municipalităţii de a pune accent pe calitatea vieţii în oraş îşi aratăm roadele benefice.

„Cluj-Napoca este pe drumul corect şi putem atinge obiectivul de a fi oraşul numărul 1 în România în materie de calitate a vieţii şi de referinţă în Centrul şi Estul Europei”, a spus Boc.

Decanul FSPAC, Călin Hinţea, a afirmat şi el că rezultatele studiului Băncii Mondiale confirmă informaţiile din analiza strategică a municipiului Cluj-Napoca realizată de FSPAC precum şi conceptul strategic referitor la calitatea vieţii.

„Din punctul de vedere al dezvoltării strategice a Clujului, lupta cea mai mare se va da în atragerea resursei umane educate, care aduce valoare adăugată mare. Noi am mers pe economia bazată pe cunoaştere, servicii, cercetare-dezvoltare, IT”, a subliniat Călin Hinţea.