OPINII // Teo Chiriac, după votul din Parlament care introduce LIMBA ROMÂNĂ în toată legislația: „Acel blestemat art.13 ne-a umilit pe noi, intelectualii din Basarabia”; Nicolae Osmochescu: „Toate hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii”

„Adevărul simplu” a fost restabilit prin votul deputaților care au aprobat joi, 2 martie, în primă lectură, inițiativa privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din legislația națională cu cea de „limba română”, iar actuala majoritate parlamentară nu a făcut decât să implementeze Hotărârea Curții Constituționale (CC) din 2013. Acea decizie a stabilit că textul Declarației de Independență, unde se arată că limba oficială a R. Moldova este româna, prevalează asupra Constituției adoptate ulterior.

De această părere sunt filologii și experții constituționali din R. Moldova, care au salutat pasul făcut de către deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), de altfel unul întârziat.

Teo Chiriac: „Este limba română pentru că asta a spus Academia Română, AȘM, asta au spus savanții, nu doar români, dar și cei din străinătate, demult și cu suficiente argumente”

„Cu mare eforturi, în sfârșit, majoritatea parlamentară a decis să inițieze acest proiect de lege privind redactarea, modificarea articolului 13, acel blestemat articol 13, care de ani de zile ne-a umilit pe noi, intelectualii din Basarabia. Demult era timpul să avem curaj și să facem acest pas, pentru că, vorba ceea, suntem la început de secol XXI și nu știm sau nu vrem să știm exact ce limbă vorbim, în ce limbă scriem”, a comentat Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru Ziarul NAȚIONAL.

Președintele Uniunii Scriitorilor din R. Moldova a remarcat faptul că există în continuare o opoziție foarte puternică neocomunistă, care „încearcă să ne țină pe toți în ignoranță și în afara unui adevăr simplu: suntem români și punctum și, deasupra la toate, vorbim limba română, nu altă limbă”.

„Este limba română pentru că asta a spus Academia Română, asta a spus și Academia de Științe a Moldovei (AŞM), asta au spus savanții, nu doar români, dar și cei din străinătate, au spus-o demult, cu suficiente argumente. Pur și simplu, de-a lungul anilor, din acest element care se numește denumirea limbii pe care o vorbim aici în Basarabia au făcut un act politic, bun pentru campanii electorale. Au fost multe formațiuni politice, mai sunt și acum care au făcut din limba română o sperietoare și, din păcate, le-a reușit. Aș vrea ca, de-acum încolo, să nu mai existe această dublă interpretare a unui element unic. Vorbim limba română, scriem în limba română. Intelectualii-scriitori au fost cei care au pledat ani în șir pentru acest adevăr”, a punctat Teo Chiriac.

El a ținut să-și felicite, de Ziua Internațională a Scriitorului, marcată pe 3 martie, colegii din Basarabia și din întreg arealul limbii române, dorindu-le: „La mulți ani, inspirație și multe bucurii de creație!”.

CITIȚI și DOC, UPDATE // ADOPTAT în primă lectură! BĂTAIE în Parlament înaintea votului care ar face DREPTATE LIMBII ROMÂNE în legislația R. Moldova. Puterea: „Trădătorii”; Opoziția prorusă: „Anticipate”

Ana Guțu: „Politicienii au întârziat cu 10 ani pentru a da curs Hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013”

Votul de ieri din Parlamentul Republicii Moldova este foarte important din punct de vedere juridic și politic, afirmă fosta deputată Ana Guțu, doctor în filologie romanică, profesor universitar.

„Politicienii au întârziat cu 10 ani pentru a da curs Hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013. Decizia de a constituționaliza Declarația de Independență a Republicii Moldova a venit în urma sesizării pe care am făcut-o eu în calitate de deputat la 26 martie 2013. M-am inspirat din bogata istorie și civilizație a Franței. Prin urmare, Înalta Curte a statuat primordialitatea Declarației de Independență asupra normelor constituționale, care vin în contradicție cu ea. Deputații, oricare ar fi fost coloratura lor politică, erau obligați să opereze modificările tehnice la toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba moldovenească” urmând să fie înlocuită cu sintagma „limba română”. Din păcate, asta nu s-a întâmplat, iar politicienii au continuat să utilizeze sintagmele „limba de stat”, „limba maternă” etc.”, ne-a spus Ana Guțu.

Fostul deputat așteaptă să vadă dacă proiectul de lege va fi votat și în cea de-a doua lectură și dacă, în urma unei posibile sesizări a Curții Constituționale de către prorușii din Parlament, Curtea va lăsa în vigoare modificările la legislație.

„Le doresc succes celor 56 deputați din grupul parlamentar PAS care au votat proiectul, le mulțumesc pentru faptul că au avut voința politică de a merge până la capăt în chestiunea legalității limbii române în Republicii Moldova. Le amintesc, de asemenea, că soluționarea problemei identitare la nivel politic în Republica Moldova este o prioritate națională pentru a duce până la capăt opera Unirii celor două state românești”, a conchis Ana Guțu.

Iraida Condrea: „Copiii celor care fac show în Parlament ce limbă învață la școală, ce programe de studii avem?”

Votul de joi din Parlament este un pas spre a face dreptate limbii române în Basarabia, lucru ce trebuia demult făcut, afirmă Iraida Condrea, doctor habilitat în filologie, profesor universitar.

„Apreciez documentul, votul și-l susțin total. Totuși, ce s-a întâmplat în Parlament este o situație foarte bizară. Prin acest vot care înseamnă că peste tot se va scrie limba română, se revine la o situație normală. Cei care fac show în Parlament nu văd că peste tot se spune și se scrie limba română? Copiii lor la școală ce limbă învață, ce programe de studii avem? În cultură, în toate instituțiile se spune limba română. Este o situație absolut evidentă și o discordanță între ceea ce avem de facto și ceea ce se scrie. Să pui piciorul în prag din nu știu ce considerente politice, este foarte urât și alogic. Evidențele sunt altele. Noi folosim ortografia, gramaticele limbii române, la școală se învață limba română, peste tot, în toate instituțiile de cultură este limba română”, punctează doctorul habilitat în filologie.

Iraida Condrea adaugă faptul că „limba moldovenească” este o „variantă teritorială” a limbii române: „Chiar dacă în alte părți nu se numește limbă, unii oameni spun că vorbesc ardelenește, alții moldovenește, alții oltenește etc., acestea sunt niște particularități. Este vorba de aceeași limbă română cu variante teritoriale”.

„Situația legată de limba moldovenească este una bizară și deja depășită. E foarte bine că s-a pus, totuși, punctul pe i. Sper ca lumea să înțeleagă că atâta politizare nu este nimănui de folos, nici celor care promovează oficial sintagma de „limbă moldovenească”, nici altora. Lăsați copiii să învețe așa cum trebuie, lăsați cultura să facă cultură, cercetătorii – cercetare ș.a.m.d.”, ne-a mai spus profesorul universitar, îndemnându-ne să ne debarasăm de „toate eufemismele acestea, proliferate demult, ca limba țării, limba neamului, limba mamei, limba noastră, limba voastră, limba nu știu cui”.

Nicolae Osmochescu: „Nu este o modificare a Constituției. Este implementarea hotărârii Curții Constituționale”

Expertul constituționalist Nicolae Osmochescu cataloghează drept „foarte corectă” decizia votată joi în Parlament și regretă că în R. Moldova nu sunt implementate hotărârile Înaltei Curți, așa cum prevede legislația.

„Din păcate, la noi, de când există Curtea Constituțională, nu au fost respectate întru totul Legea Curții Constituționale, care în articolul 28 spune foarte clar că toate deciziile, hotărârile și actele CC sunt obligatorii pentru toate instituțiile publice din stat. Articolul 28 din Legea cu privire la CC spune foarte clar că toate actele CC sunt documente oficiale, obligatorii pentru executare pe teritoriul întregii republici de către toate instituțiile puterii de stat și toate persoanele fizice și juridice, ceea ce nu s-a făcut”, amintește constituționalistul.

Prin urmare, inițiativa votată joi în Parlament prin care „limba moldovenească” este înlocuită cu „limba română” în legislația națională este „o modificare necesară” care reiese dintr-o hotărâre a CC.

„Eu îi înțeleg pe cei care vor să spună că aceasta a fost o modificare a Constituției cu o lege ordinară, dar nu este o modificare a Legii Supreme. Este implementarea hotărârii CC care, la timpul său, a spus că limba trebuie să fie corect denumită – limba română, dat fiind faptul că așa este în Declarația de Independență”, a afirmat Nicolae Osmochescu.

El a făcut referire și la alte prevederi din Legea cu privire la Curtea Constituțională, care obligă entitățile publice să implementeze hotărârile Înaltei Curți și arată cu degetul spre procurori și judecători care nu au întreprins nimic pentru a-i pedepsi pe cei care au sfidat CC de-a lungul anilor.

„Articolul 28 prim obligă Guvernul ca, nu mai târziu de trei luni de la aprobarea hotărârii CC, să prezinte Parlamentului un proiect de lege prin care să ceară introducerea modificărilor în actele normative, recunoscute neconstituționale de Înalta Curte. Și Guvernul, și președintele republicii sunt obligați ca, timp de două luni de la adoptarea hotărârilor CC, să introducă modificările în actele normative. Cei care nu îndeplinesc aceste obligații trebuie trași la răspundere, dar boala la noi este că CC lua decizii foarte bune, dar nu erau introduse în legislație și judecătorii, procurorii dădeau din urechi”, a conchis Nicolae Osmochescu.