OPINIE // Războiul ruso-ucrainean și destinul Basarabiei

sursa: google.ro

Părere // Ziarul NAȚIONAL publică mai jos opinia personală a unui cititor de-al nostru vizavi de reîntregirea Basarabiei în contextul evenimentelor din Ucraina

Pe fostul teritoriu al Republicii Sovietice Moldoveneşti avem în prezent două state: Republica Moldova formată din șase judeţe ale Basarabiei, din care s-a rupt oraşul Tighina, şi așa-zisa republică moldovenească nistreană, numită Transnistria, bine înzestrată din punct de vedere militar, având pe teritoriul său bază militară rusă.

Politica ascunsă a Ucrainei, până în 2014

Timp de 25 de ani se duc tratative referitor la întregirea R. Moldova prin unificarea ei cu Transnistria. Până în 2014, Ucraina, în mod tacit, a dus o politică ascunsă, în ipoteza că, în cele din urmă, Transnistria va reveni în componenţa ei. Efortul întreprins de către Statele Unite şi Uniunea Europeană în rezolvarea problemei de întregire a R. Moldova prin unificarea cu Transnistria s-a dovedit a fi un eşec şi nu numai din cauza poziţiei speciale a Rusiei, dar şi din cauza poziţiei ascunse a Ucrainei.

Prin politica lor, cele două mari puteri - SUA şi UE - urmăresc, în primul rând, menţinerea liniştii, păcii şi democraţiei.

Pentru R. Moldova, politica de pace şi linişte, promovată de către SUA şi UE, este importantă, dar nu mai puţin importantă este dorinţa noastră de a fi liberi să decidem soarta de întregire a Basarabiei şi destinul ei de a se integra în Uniunea Europeană.

Împreună cu Transnistria în Uniunea Vamală?

Pornind de la adevărul istoric, Transnistria niciodată n-a făcut parte, n-a fost componentă a Principatului Moldav şi are dreptul juridic şi istoric să refuze de a se uni cu Basarabia pentru a forma statul R. Moldova. Poate că noi, basarabenii, suntem separatişti faţă de patria-mamă România, dar aceasta este o altă temă.

Pornind de la componenţa etnică din Transnistria, dar şi din Basarabia, o eventuală întregire a Basarabiei prin unificarea cu Transnistria ar conduce, în urma unui scrutin electoral, la integrarea noastră în Uniunea Vamală. Pe de altă parte, atât parlamentarii noştri, cât şi cei din Guvern ne declară mereu că dânşii îşi depun toate străduinţele pentru integrarea ţării în UE.

Astfel, pe de o parte s-a semnat Acordul de Asociere cu UE, se munceşte pentru realizarea acestui Acord, iar pe de altă parte, se formează fel de fel de comisii, se insistă pe toate căile asupra realizării întregirii R. Moldova prin unificarea Basarabiei cu Transnistria, ceea ce inevitabil ar conduce la integrarea noastră în Uniunea Vamală.

Renunțăm la Transnistria prin schimb de teritoriu cu Ucraina

Pentru evitarea acestei situații, suntem impuși să modificăm conţinutul problemei de întregire a R. Moldova prin schimb de teritoriu cu Ucraina. Astfel, renunţăm la Transnistria, care este pământ al Ucrainei, dar nu şi la Tighina. În schimb, ni se întorc cele două judeţe din sudul Basarabiei.

Problema de întregire a Basarabiei pe calea schiţată aici va fi susţinută şi de către România. În acelaşi timp, potrivit acestui proiect se rezolvă şi problema întregirii etniei găgăuze, dar şi a celei bulgare din Basarabia. Din punct de vedere economic, al suprafeţei de schimb de teritoriu, al industriei, al calităţii pământului etc., acest schimb nu ne este favorabil nouă, dar este mai bun decât nimic şi mult mai bun decât Uniunea Vamală.

De ce conducătorii noştri în atâţia ani au căutat asemănări care nu au nimic în comun cu situaţia noastră? Dat fiind că Transnistria nu poate fi adusă în componenţa R. Moldova prin aplicarea forţei, atunci este absolut evident că, în cazul când, din varii motive, nu va putea exista ca stat independent, va prefera să rămână în componenţa Ucrainei, şi nu în componenţa R. Moldova.

Este și o problemă a României

Astfel, războiul ruso-ucrainean ne-a oferit unica posibilitate în istorie pentru a şterge umilinţa prin care a trecut Basarabia în ultimele două secole ale mileniului doi. Ucraina poate să refuze acest schimb de teritoriu, deoarece ea ţine morţiş la cadoul făcut de Uniunea Sovietica. Să ne amintim cum în situaţia economică proastă a pornit săparea unui canal în acest teritoriu pentru a schimba cursul de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

Datorită faptului că problema reîntoarcerii sudului Basarabiei este şi o problemă a României, suntem convinşi că preşedintele Klaus Iohannis va fi alături de preşedintele Nicolae Timofti şi împreună vor utiliza toate căile diplomatice pentru rezolvarea problemei de întregire a Basarabiei prin unirea cu sudul ei.

Ne va ajunge mintea la cap?

Ucraina, fiind constrânsă de războiul cu Rusia, râvneşte la integrarea în UE şi NATO – instituţii în care România deţine dreptul de veto. Dacă, însă, conducerea de la Chişinău va rămâne pe vechea poziţie în rezolvarea problemei de întregire a Basarabiei, atunci târguiala cu Transnistria va continua mulţi ani înainte şi vor fi plătiţi fără rost mulţi Carpovi şi mulţi Osipovi, dar aceasta nu este cea mai proastă situaţie, fiindcă de la o vreme vom obosi şi ne va ajunge mintea la cap.

Mai proastă ar fi situaţia, chiar dramatică, dacă într-o configurare politică s-ar produce unirea Basarabiei cu Transnistria, atunci peste un secol sau chiar mai repede, urmaşii noştri vor întreba: „Кем были наши предки?”, li se va răspunde: „Они были строителями коммунизма в отдельно взятой стране”. Unde sunt moldovenii din Tighina şi ce limbă vorbesc ei? Dar cei din Bălţi?

Transnistrenii vor în componența Ucrainei

În continuare, vom expune succint poziţia mai multor locuitori din Transnistria în problema dată exprimată în convorbiri directe cu autorul. Astfel, pentru a cunoaşte atitudinea faţă de această problemă a intelectualităţii şi oamenilor de rând din Transnistria, mi-am organizat mai multe întâlniri şi convorbiri cu reprezentanţii intelectualităţii, unii chiar foştii mei studenţi, din Tiraspol, Grigoriopol şi Dubăsari. Majoritatea convorbitorilor mei din oraşele menţionate nu împărtăşesc afirmaţia unor analişti politici de la Chişinău precum că restabilirea R. Moldova s-ar produce dacă nivelul de trai în Basarabia ar depăşi mult nivelul de trai din Transnistria, ceea ce nu poate fi.

Dânşii se întreabă: oare de ce aceşti analişti politici nu vor să ia în calcul raportul nivelului de trai dintre Basarabia şi Ucraina spre care aspiră populaţia din Transnistria? Astfel, la aceste convorbiri cu mulţi intelectuali şi oameni de rând pe care-i cunoşteam, am constatat că separatismul actual din Transnistria, pentru majoritatea populaţiei, nu poartă un caracter politic, ci are la bază trezirea acestei populaţii şi decizia ei de a alege revenirea în componenţa Ucrainei, mai înţeleaptă decât participarea în calitate de componentă la restabilirea R. Moldova.

Vrem Basarabia întregită!

Aşadar, în urma studiului efectuat, am ajuns la concluzia că nu există şi nu va exista o variantă paşnică, democratică, potrivit căreia s-ar produce unirea celor două maluri ale Nistrului. În aşa situaţie, Transnistria va rămâne temporar stat independent, nerecunoscut de nimeni, iar cu timpul, în ciuda ambiţiilor politicienilor, va reveni în componenţa Ucrainei.

Cu o deosebită atenție am studiat fiecare frază pronunțată la convorbirile avute cu mai mulți intelectuali și oameni de rând din Transnistria și am ajuns la concluzia că, în cazul când Rusia, din varii motive, nu-i va mai susține economic și politic, ei vor lichida frontiera cu Ucraina, vor adopta moneda ucraineană și, ținând cont de dreptul lor istoric, vor declara Transnistria parte componentă a Ucrainei.

Pornind de la situaţia critică în care se află Ucraina în urma conflictului militar cu Rusia şi pierderea Crimeii, e just şi înţelept să solicităm României ajutor politic pentru reîntoarcerea teritoriilor pierdute ale Basarabiei. În acelaşi timp, este înţelept şi demn să afirmăm: „Noi nu vrem pământ străin, nu vrem pământul Transnistriei care nici ea nu ne vrea. Noi vrem pământul nostru strămoşesc – vrem Basarabia întregită, aşa săracă cum este ea”. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Sergiu Miron, doctor în matematică, profesor

Notă: Redacția Ziarului NAȚIONAL nu împărtășește neapărat opinia autorului