O lume nouă. Mai avem trei ani: ce urmează după ce Pământul depăşeşte pragul critic al încălzirii globale de 1,5 grade Celsius

Suntem foarte aproape de un punct critic în criza climatică. Un raport publicat în iunie avertizează că omenirea mai are aproximativ trei ani până să depășească pragul de 1,5°C încălzire globală – limita considerată „sigură” de comunitatea științifică internațională.

„Fiecare fracțiune de grad pe care o prevenim ne ajută enorm”, spune climatologul Michael Mann, unul dintre cei mai respectați experți în domeniu, într-un interviu pentru Live Science.

Dar dacă depășim totuși acest prag? Mai putem inversa cursul naturii? E prea târziu să ne salvăm?

Răspunsul e ceva mai nuanțat decât pare la prima vedere.

1,5°C nu înseamnă Apocalipsa. Dar nici vacanță în tropice nu va fi

Specialiștii spun că, dacă trecem de 1,5°C, nu înseamnă că totul e pierdut, dar riscurile cresc exponențial. Insulele mici vor fi primele afectate, iar unele ecosisteme ar putea fi transformate ireversibil.

„Limita de 1,5°C este un indicator al unei stări a sistemului climatic în care consecințele pot fi încă gestionate”, explică Kirsten Zickfeld, profesoară de științe climatice la Simon Fraser University, Canada, citează antena3.ro.

Ce ne sperie cel mai mult e ideea de „puncte de inflexiune” - acele momente în care lucruri foarte grave se întâmplă brusc: calota glaciară a Groenlandei se prăbușește, pădurea amazoniană se usucă și devine savană, permafrostul se dezgheață și eliberează cantități uriașe de metan.

Chiar dacă am opri azi toate emisiile, planeta tot s-ar mai încălzi

Raportul din iunie ne arată acest tablou în cifre: mai avem doar 143 miliarde de tone de dioxid de carbon pe care le putem emite înainte să depășim pragul de 1,5°C. În prezent, emitem 46 miliarde de tone anual. Asta înseamnă, grosier, trei ani de respiro. Atât.

În plus, oceanul - marele „burete termic” al planetei - a absorbit o parte uriașă din căldura în exces. Dar nu o va ține pentru totdeauna. În următoarele decenii, o va elibera treptat.

Concluzia NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică) este că, chiar și dacă am ajunge azi la zero emisii, temperaturile globale tot ar mai crește cu 0,5°C din cauza căldurii deja stocate în oceane.

Pe termen lung însă, planeta are propriile mecanisme de reglare: pădurile, solurile și oceanele pot absorbi treptat carbonul din atmosferă. Însă e nevoie de mii de ani ca să se întâmple asta.

Putem inversa încălzirea? Teoretic, da. Practic, e complicat (și scump)

Dacă totuși trecem de 1,5°C, e posibil să ne întoarcem? Teoretic, da. Practic, va fi greu, lent și costisitor.

„În practică, dacă aceste tehnologii reușesc măcar să ne ducă la net zero, tot e un succes”, spune Robin Lamboll, cercetător la Imperial College London.

Dar ca să scădem temperaturile, nu e suficient să ajungem la „emisii net zero”. Trebuie să intrăm în „emisii net negative” - adică să eliminăm mai mult dioxid de carbon decât producem.

Cum? Fie plantăm păduri, fie folosim tehnologii scumpe care extrag dioxidul de carbon din atmosferă și îl stochează sub pământ.

Problema? E uriașă.

„Să zicem că vrem să coborâm de la 1,6°C la 1,5°C - trebuie să eliminăm în jur de 220 miliarde de tone de dioxid de carbon. În prezent, metodele naturale, cum ar fi plantarea de copaci, absorb doar două miliarde de tone pe an. Deci ar trebui să înmulțim efortul de 100 de ori ca să scădem cu 0,1°C într-un singur an”, explică Zickfeld.

E clar că nu putem planta copaci pe toată planeta. Soluția reală? Tehnologiile de captare și stocare a carbonului.

Dar acestea:

• sunt foarte scumpe
• sunt încă în testare
• nu știm cât de eficient vor funcționa în practică.

Acordul de la Paris nu obligă la emisii negative, dar realitatea s-ar putea să o ceară

Acordul de la Paris prevede să ne menținem bine sub 2°C și să încercăm să rămânem sub 1,5°C, dar nu impune folosirea tehnologiilor de emisii negative.

Totuși, dacă depășim pragul, s-ar putea ca guvernele să fie obligate să le ia în calcul.

Conform calculelor din raport:

• bugetul de carbon pentru 1,6°C se va termina în 7 ani;
• pentru 1,7°C în 12 ani;
• pentru 2°C în 25 de ani.

„Dacă trecem de 1,5°C, 1,6°C e mult mai bine decât 1,7°C, iar 1,7°C e mult mai bine decât 1,8°C. Acum provocarea este să reducem emisiile cât de repede putem, ca să evităm efecte tot mai grave”, precizează Michael Mann.

Tot el adaugă că, în ciuda dificultăților, există progrese: „Să recunoaștem - începem să virăm în direcția bună”.