Stiri

„O înşelătorie de miliarde de dolari”. Ce ar trebui să ştii despre vitamine

Sanatatea & Frumusetea 10.06.2013 18:46 Vizualizări

1326

„O înşelătorie de miliarde de dolari”. Ce ar trebui să ştii despre vitamine

descopera.ro

Milioane de oameni cred că, dacă iau zilnic suplimente de vitamine, se vor simţi mai bine şi vor trăi mai mult. O carte recent apărută zdruncină aceste convingeri: vitaminele sub formă sintetică nu numai că nu sunt necesare organismului, dar unele pot chiar să mărească riscul de apariţie a unor boli cronice şi riscul de deces.

Se cunosc până în prezent 13 substanţe grupate sub denumirea de vitamine. Dacă oamenii au deficienţe de vitamine, se pot îmbolnăvi de maladii grave, precum:

- beriberi (din cauza carenţei de vitamina B1);

- pelagra (carenţa de B3), scorbut (carenţa de vitamina C);

- rahitism (insuficienţă de vitamina D).

Cele mai multe dintre vitamine nu pot fi sintetizate în organism, ci trebuie procurate din surse externe - care pot fi alimente sau suplimente.

Întrebarea nu este dacă oamenii au nevoie de vitamine - evident că au; alte două sunt întrebările cu adevărat importante: de ce cantităţi de vitamine au nevoie şi dacă îşi pot procura aceste cantităţi doar din hrană.

La aceste două întrebări, nutriţioniştii şi producătorii de vitamine dau răspunsuri contradictorii.

Specialiştii în nutriţie susţin că oamenii au nevoie doar de aşa-numita doză zilnică recomandată, care poate fi obţinută dintr-o dietă obişnuită, în vreme ce reprezentanţii industriei producătoare susţin că alimentele nu conţin suficiente vitamine, deci oamenii au nevoie de cantităţi mai mari, ce pot fi procurate din suplimente.

Însă tot mai multe studii recente arată că administrarea de suplimente de vitamine nu are efectele bune pe care le aşteaptă oamenii, ba chiar poate duce la amplificarea riscului de îmbolnăvire şi deces.

În octombrie 2011, cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au constatat că în rândul femeilor care luau suplimente de multivitamine rata de deces era mai mare decât la cele care nu luau. Două zile mai târziu, cercetătorii de la Clinica Cleveland ajungeau la concluzia că bărbaţii care iau suplimente de vitamina E prezintă un risc mai mare de apariţie a cancerului de prostată.

Şapte studii anterioare arătaseră deja că, pentru anumite grupuri de populaţie, unele vitamine măresc riscul de apariţie a cancerului şi a bolilor de inimă şi scurtează durata vieţii.

Şi totuşi, în 2012, peste jumătate dintre americani şi 35% dintre britanici luau suplimente de vitamine în mod regulat.

În realitate, însă, susţine dr. Offit, aceste persoane care iau suplimente s-ar putea să fie mai puţin sănătoase.

În 1996, specialiştii de la Fred Hutchinson Cancer Research Centre din Seattle, SUA, au studiat 18.000 de oameni care prezentau un risc mare de a muri de cancer pulmonar, deoarece fuseseră expuşi la azbest. Aceştia au primit vitamina A, beta-caroten, ambele sau niciuna dintre substanţe. Dar cercetătorii au întrerupt brusc studiul când şi-au dat seama că aceia care luaseră suplimente mureau de cancer şi boli cardiace cu rate de 28% şi, respectiv, 17% mai mari decât cei care nu luaseră nimic.

În 2004, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au revizuit 14 studii randomizate, ce cuprindeau în total peste 170.000 de persoane care luaseră vitaminele A, C, E şi beta-caroten pentru a vedea dacă antioxidanţii pot preveni apariţia cancerelor intestinale. Din nou, antioxidanţii nu s-au dovedit la înălţimea reputaţiei lor; uimitor a fost faptul că rata decesului era chiar mai mare la cei care luaseră aceste suplimente.

Numeroase alte studii au găsit asemenea asocieri: persoanele care luau diferite suplimente de multivitamine şi minerale prezentau, adesea, un risc de deces, cancere şi boli cardiovasculare mai mare decât al celor care se lipseau de orice suplimente.

Prin urmare, nimic mai dăunător decât a lua vitamine ori alte suplimente în ideea că „n-au cum să facă rău”.

Totuşi, asta nu înseamnă că nu există şi suplimente utile. Dintre cele 51.000 de noi suplimente alimentare de pe piaţă, patru ar putea fi cu adevărat utile, după opinia dr. Offit: acizii omega-3, pentru prevenirea bolilor de inimă; calciu şi vitamina D la femeile aflate în perioada de postmenopauză, pentru a preveni osteoporoza; şi acidul folic în timpul sarcinii, pentru a preveni anumite defecte ale sistemului nervos la făt.

Oricum, însuşi termenul de medicină alternativă, susţine Paul Offit, este înşelător: dacă testele clinice arată că o anumită terapie funcţionează, atunci ea nu reprezintă „o alternativă”, ci este chiar terapia care ne trebuie.

Sursa: Descoperă. ro

Autor: Ziarul National

Prietenii tăi merită să știe ASTA!